La Paris

Buuun, deci de mult fusese stabilit ca astazi plecam la Paris. Asadar, de dimineata, ne-am sculat (cu intarziere), am aruncat ce mai lipsea de prin bagaje (de regula astea-s electronicele mele puse la incarcat de cu seara) si am plecat precipitat spre gara. Taxiul nu era o idee buna fiindca la ora aceea blocajele sunt cumplite, drept care am optat pentru tramvai. Deja eram in grozava intarziere si TGV-ul, cei ce l-au experimentat stiu, inchide usile cu minute bune inainte de plecare. Prima lovitura ne trazneste puternic, la doar vreo 5 metrii de casa,  cand doamna isi aminteste (slava Domnului) ca dosarul cu biletele ramasese acasa. Demarez inapoi spre casa salt dosarul si o reintalnesc in statie la tramvai. Acolo, a doua surpriza, timerele de sosire a tramvaielor nu miscau, demonstrand ca da! Si tramvaiele stau in blocaje la ora aceea. Era deja 7.30. Trenul pleca la 7.41. Eu injuram spumos in gandul meu gandind ca gata, e clar, am pierdut trenul si va trebui sa schimbam biletele. Cand disperarea atinsese cote maxime, trece un autobuz cu drum spre gara. Noi la vreo 20 de metrii de statie. Am alergat ca vitezomanii, am calcat babute si ne-am catarat in el. Ca niciodata autobzul era in 5 minute langa gara. Am coborat cu o statie mai inainte de gara fiindca stiam ca vor fi vreo sapte stopuri pe parcurs. Am traversat in goana si pe diagonala intersectiile, am navalit in gara, am trecut grantia si am sarit in primul vagon pe care l-am gasit. Cand ne-am aranajt in sfarsit pe locurile noastre eram transpirati, epuizati si terminati. Dar!! INCREDIBIL!!! Am prins trenul si la 10.49 trecute fix eram in Gare de Lyon (gara de TGV-uri din Paris). De acolo in mai putin de 15 minute am ajuns la Hotel, ne-am instalat, am inhatat cele trebuincioase si am pornit de-amboulea si fara adresa. Prima parcare a fost, previzibil, atat de previzibil, un restaurant. La restaurant (Hippopotamus, am mai  povestit de el) am avut placerea nespusa sa mananc Os à Moelle sau, mai putin simandicos, maduva. E una din mancarurile mele preferate daca nu cumva atinge topul. Din cate stiu eu, in Romania, se mananca mai ales in Ardeal.

la restaurant

maduva!!!

Dupa ce ne-am ghiftuit ca neamurile proaste, am plecat in oras si am nimeri, netintit si nepanuit, pe Champs Elysee in zona Arcului de Triumf. Am zis…hai sa fie pentru sufletul lui Margot si i-am lipit o poza.

Apoi am stabilit ca nu-i bai! Pe Champs este FNAC, Virgin, Adidas si Peugeot (dap, al dumneavoastra subsemnat are gusturi uvriere cateoodata).

de pe bulivar

nu, n-am incurcat pozele, e pe pamant frantuzesc oroarea de mai sus

Disney Store

Ne-am oprit si la o terasa dragutica pe care o recomand daca vreti sa beti o limonada adevarata si bune intre cumparaturi (se numeste Unisex si e chiar la baza Champs, langa Quicksilver si Adidas, cred ca am mai tras la ea si alta data, nu-s sigur).

asta e stabilimentul

La capatul bulevardului m-am capatuit cu Adidasi noi, extrem de SF si futuristi (stati! Nu panicati nu-s chiar brezai de adidasi, sunt frumoooosi! ) si o mini minge de rugby (pe care scrie Heineken, mai erau unele roz dar nu mi-au placut erau pentru indecisii care joaca rugby si considerand ideea de „gramada” m-am cam speriat) cu care intentionez si visez sa-l abtiguiesc pe Miaurica cel Tigrat cand ne intoarcem.

magazinul adidas

Dupa Champs am mers la librariile cu carti englezesti de la Concorde (la Concorde am impozat o parte din „sonda” lui Margot, uite Margot, mai jos).

intai mumia

poza din pozitia noastra preferata (poti sa prinzi si 5 …. aaa…aaa…coloane..sa zicem 😛 )

de aici se prind toate putele

Apoi ne-am pierdut cu placere pe stradute pana ce am dat nas in nas cu Le Pain Quotidien!!! Nu ne-a venit sa credem! Nu stiam de asta aici! Asa ca ne-am asezat! Ce era sa facem, ne-o scosese dumnezeu in drum, nu puteam sa o refuzam! Mi-am luat un gaspacho extrapicant si grozav de bun si ea si-a luat cheesecake cu fructe de padure. Ne-am lalait ca am avut internet pe gratis la iPaduri. Ca veni vorba, internetul (de la disponibilitatea lui pana la viteza si calitate) este MULT MAI BUN in Franta decat in America. In Paris ai internet gratuit peste tot, pana si-n buda publica, in America fluctua ca dracu’ si se putea doar platit (ma rog inclus in factura pentru cel de la hoteluri). In Washington si New York a fost de toata jena. Daca stateai sus in monstruozitatile alea de cladiri nu prindeai nimic.

gaspacho

asa speriam fetita grasa si urata de la masa din spate

Asadar ne-am desfatat cu haleala si internet pana am decis sa mergem mai departe, am gasit niste magazinase noi si misto de Urban Vinyl si apoi am decis sa ne intoarcem la hotel sa lasam plasele.

Dupa ce-am scapat de desagi am pornit prin zona hotelului Cour de Saint Emillion. Daca n-ati fost inca in zona asta, TREBUIE sa incercati! E UBER MISTO! Restaurantele sunt geniale, e curat luna, si magazinasele sunt extrem de misto (magazinase de ulei de masline, de bauturi rare, crama de vinuri, decoratii pentru casa, surf, benzi desenate). E traznet si extrem de tipic Pariziana.

o mica parte din zona asta (nu pun mai multe ca mai am posturi despre ea)

Aici am cadorisit-o pe doamna mea cu bijuterii de sirete de adidasi (pe bune ca exista cand si le monteaza fac poze 😀 ) si altele pentru fermoare (aici am poze vedeti mai jos), bine-nteles cu mesaje tematice :D.

la feromoar

asta 😀

Am avut si o incercare esuata de a merge la Piratii din Caraibe, dar fiindca ne-am trezit prea tarziu toate locurile s-au cumparat exact in fata noastra :D. Eeeeh, am ridicat din umeri si am decis ca… mergem maine. Acum, chiar acum, caut solutii sa scot cromozomii de X la un pahar de pileala tarzie la vreun bar, dar nu prea am succes… 😛

  1. foarte frumos, frumoase si pozele, si mancarea, si orasul si voi sunteti frumosi.
    vad ca ati revenit in europa 😛
    distractie placuta in continuare, banuiesc ca sunteti in vacanta 😛

    Răspunde

    1. Multumesc frumos! Da, in vacanta suntem, nici o treaba :D. Treaba incepe de luni cu alta conferinta (doar eu de asta data).

      Răspunde

  2. Paaaaaris, ce marfaaa… offf.:)

    Frati-miu al mic plangea cand erai la New York, eu plang acum. O sa inundam Constanta. :))

    Răspunde

    1. Mai si eu as cam fi plans cand eram la NewYork. Oribil oras :D. Pe bune. Mizer. Magazine si muzee misto insa, n-am…ce sa zic. 😛 Spiritu-mi mercantilist s-a tavalit de placere.

      Răspunde

      1. Pfaai si cand te gandesti ca frati-miu al’ mic e innebunit dupa New York.

        Răspunde

        1. Cum de i-o fi placut? Cine stie ce a vizitat el. Eu am mers prima data cand aveam varsta lui si mi-a placut la fel de putin ca acum. Si eram tare montat sa vad cum e America, iti dai seama. Am ramas cu ideeade „mdeah, interesant,… ca acasa”.

          Răspunde

  3. misto mar :D. altfel, remarc un vocabular la tine de ma sperii :D. asa vorbesti si in ruseste 😀 :D?

    Răspunde

    1. Deci mi-ai creat o dilema nemteasca: „face sau nu face Lara misto de mine?”. 😀 😀 😀
      Deci, o rezolv tot nemteste: daca vorbesti serios raspunsul e:
      NUUUUUUUUUUUUUUUU, vorbesc MULT MAI MULT! Cu mult mai mult decat alea vreo 500 de cuvinte pe care le vorbesc in romana unde am frustrari ca:
      1) nu stiu si nu voi sti sa pun virgule; 2) nu este suficient de precisa 😛 (hihihihi o sa ma agresezi pentru asta)
      Daca faci misto iti zic sa stai sa ma auzi cantand ruseste, are doamna pe unul din bloguri…enjoy! E gratis! 😛

      Răspunde

  4. nu facem misto deloc. ma uimesti de-a dreptul de unde stii tu cuvinte ca pizdeli, mascari, etc 😀 😀

    Răspunde

    1. Cum de unde??? De la doamna. Vorbesc romana din 1996, asta inseamna de 15 ani. Am inca 31 de ani deci, tehnic o vorbesc de aproape jumatate de viata 😀 Acasa numai asta vorbim. Si am invatat-o la mama ei acasa din piata de la Veterani (pe acolo locuia ea pe atunci) si cotroceni (acolo statea amantul mamei 😛 ). Nu numai ca stiu sa zic „pizdeli” dar sa vezi ce pizdeli stiu! Desi romana e o limba finuta la capitolul asta pe langa alea slave, recunosti?

      Răspunde

  5. vroiam sa zic de place de la concorde si locurile alea misto pe unde (iar suspine) ma plimbam, candva, demult (iar suspine) – dar daca mi-ati ridicat-o la fileu, ce sa va fac – discutia a ajuns intr-un punct prea savuros ca s-o ratez. deci, nu-ti bate capul cu virgulele, nici nativii nu prea mai stiu unde sa le puna exact. asta ca sa nu mentionez barbarismele, cratimele lipsa sau iiiiiii-urile multiple acolo unde nu e cazul.

    da’ acum chiar m-ai facut curioasa: cum ziceai ca e cu finetzurile&invectivele in limbile slave? 😀

    Răspunde

    1. Cum spuneam in jur, semnul ca imbatranesti e atunci cand trebuie sa-ti citesti propriul post ca sa raspunzi la comentarii :D. Eu asa am facut. Ca sa ma prind ca restul de comentarii trebuiau citite. Asadar, invectivele, eeeeh sunt cu mult mai multe si mai batatoare. Stii diferenta la pizdeli intre franceza si romana ca nu face putanu de merde ce face fututiguramatii? Eeeei, cam asa e intre romana si rusa. Sunt locuri mai nasoala decat gura si personaje mai sensibile ca muma… Dar nu intru in detalii ca dupa aia mi se zice mojic :P.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: