Si a fost si ziua doi

Ne-am sculat tarziu de tot pe la 10.30 si ne-am tarait adormiti spre cafea. Langa hotel este bine asezat un Starbucks salvator pe care il onoram in fiecare zi a sederii la Paris, de fiecare data.

ca sa fie clar

ce se vedea pe geam

Dupa ce ne-am facut plinul si ni s-au dezlipit ochii, am plecat in directia Champs de Mars, ca sa-i facem bucurie lui Margot cu o poza perfecta cu schela, pardon sonda, mmm… falusul metalic parizian. Ne-am dus ca turistul subtire (nuuuu ca brutele de americani 😛 ) prin partea cu Ecole Militare ca sa putem impoza magaoaia in toata maretia dumisale. Si cu chestii intre picioare, ca de aia e turn.

cavaleria arata directia de tinta 😀

poza turistica

avem cerul gurii negru (si Miaurica il are 😀 )

n-a scapat

Am facut click-click, am scris mascari, am mai facut click-click si am sters-o pe unde venisem, in directia Montmartre, fiindca acolo-si dorea doamna mea sa viziteze. N-am mai fost de la primele noastre veniri in Paris acolo si i se facuse dor de atmosfera locului. Care, cum vedeti, este boema la poale, pentru a fi infestata pana la refuz de americani, spre varfuri. La fel am mers, am tras vreo cateva poze si apoi, cam murind de foame, am incercat sa localizam un restaurant fara umani de peste ocean (din rezoane de hrana).

rezident

am urcat cu funicularul

funicular

la poalele bazilicii

bazilica

cavalerul

panorama

ne-am dat pe stradute

case misto

indicatii pretioase

restaurante tentante

Si-am gasit! Le Vrai Paris se numeste. A fost bun, mancarea arata normal, chelneritele iti taiau rasuflarea si avea si internet la discretie. Am halit, doamna s-a dat pe facebook si apoi ne-am intors la Hotel ca sa facem un dus ca tare grozav de cald a fost azi in Paris. Incredibil pentru primavara.

restaurantul unde am mancat

a mea

de fete

ambianta

declaratia

raspunsul la declaratie 😀

Curati din nou, ne-am dus sa vizitam doua locuri din circuitul nostru turistic standard: raiul machetelor de Warhammer 40k (StarPlayer -> in Saint Michelle) si Artoyz (magazin de Urban-Vinyl la 30 de metrii de Louvre, rue de Arbre-Sec).

artoyz

imi place de mor asta!

Tancul visurilor mele la StarPlayer 😀

Notre Dame in drum spre StarPlayer

dintr-o parte

Booon, ne-am dat pe acolo, a fost misto si a culminat cu mine cascand ochii la Conciergerie! ‘mnezeule ce-au pus pe ea! Hihihihiiiii!

O renoveaza pe sub iPad :(. O iubeam asa neagra cum era. Pentru cine nu stie, cladirea aia va fi a mea. Si va fii si ramane neagra de mucegai. Radeti…radeti…dar vedeti ‘mneavoastra cine are dreptate! Traseul fiind satisfacut, am luat-o din loc spre restaurant.

Voiam sa mergem la Dragons Elyséee, un restaurant care noua ne place foarte tare (vedeti postul de anul trecut), dar nu deschisese inca, asa ca am intors-o catre restaurantul Laduree descoperit accidental de Lizunku in ghid. Am reusit de ani de zile sa trecem pe langa el fara sa-l vedem! Era fix pe Champs Elysee (numarul 76 parca) dar pe o portiune ce corespunde exact unui tronson pe care noi il facem pe partea cealalta :D. A fost….interesant. Ei i-a placut, mie…nu stiu ce sa zic. Aveau toate un pic prea multe gusturi dintr-o data. Si cam floricos. Floricele peste tot. Restaurant de fete. Ma rog, a mers… 😀

Restaurantul

hehehe

Fata de expert in macaroni 😀

15 răspunsuri la „Si a fost si ziua doi”

  1. in penultima poza, ce e aia? niste peste cu panseluta?!
    dar sa revenim la chestii serioase: mega like bluza lu’ doamna de la macaroni. in rest, creca aia mica a lesinat cand a vazut pancarta cu schela. astept reactii. mai voiam sa zic ceva dar e duminica dimi, abia ma tin cu ochii deschisi pe langa cana de cafea. o sa revin 😀

    1. Nu panseluta. Viorica sau Violeta sau cum i-o zice, pastele si grijania ma-sii! Stai sa vezi, nu floarea de spatiu verde a fost problema. Dar vezi caca-macaul ala slinos cam cat o lingurita si care arata a crema, care sta mot pe somonul ala taiat micronic? Aia era o pasta de ceva (n-am pretentia sa stiu ce) cu gust si aroma de planta de aia! Brrrr….:D E ca un caca al Vioricai/Violetei.

  2. Ii transmit si cred ca o sa dea din codita ca ventilatorul ca ii lauzi bluzita :D. E moarta dupa ea!

      1. Am remarcat! Dar ai auzit zgomotul ce-l fac cand codita e elicopter? Ala se numeste chirait. Si e arma biologica. Imprastie feromoni.

    1. eu fac poze ca nubunul, doamn zice ca-s obsedat :)). Asa ca mai vin si din New York ca n-am apucat sa termin si din Paris 😀

    1. Pai da, da’ de fapt au voie cica-s multiculturali. dar tot am ramas uimit sa vad ie tocmai acolo :D.

  3. Daaaa, deci daaaaaa, Montmartre, ai spus cuvantul magic! Aproape ca am si trecut cu vedera insulta la adresa minunatiei de turn. Aproape c-am inchis ochii la Starbucksu’ ala (f bun, de altfel!) cand erai acasa la instituia cafenelei. Bine macar ca la boemie parerile noastre converg 😀

    In alta ordine de idei, ai trezit suspine si oftaturi cu pozele astea. Si da, ma alatur fan-clubului bluzitzei mai sus mentionate 😀

    1. Doamna mea, noi suntem de la tara in vederea institutiei cafelei. Pretioasa licoare la noi se face la aparat din ala care face bazz…pissshhh…si spuma. Fara arta. Peste spuma aia se abtiguieste niscaiva lapte (care uneori pe motiv de varsta inaintata se transforma extemporaneum in branza) si se bea rapid in timp ce se urla „aaaaai vazut pe undeva pantalonii mei?!?!”.
      P.S: e schela

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s