Cum m-a educat lenjeria sa folosesc strategic internetul

E vorba de unul din cadourile Craciunului trecut. Pai da, de anul trecut! Nu desconspiram cadourile de anul asta :D. Mai ales ca anul asta, in mare parte datorita experientei avute anterior, localizarea si selectia cadourilor s-a produs inteligent, tern…dar safe, on line.

Sa va povestesc ce si cum. Postul de mai jos se vrea un instrument educativ care sa sublinieze rolul benefic al tehnologiilor din viata noastra, a barbatilor. Cel putin punctual. Trebuie sa stiti ca eu-s mai clasic in suflet si-n simtiti si-mi place sa cumpar marfa (orice marfa) din magazin, sa pot sa o vad pe viu, cu ochii ca la melc, sa o pipai si miros. Stati asa, nu pufniti, ca nici retrograd nu-s! Nu inseamna ca nu cumpar cadouri si online. M-ar trazni Dumnezeu sa afirm asta! O fac! E comod, e perfect si m-a scapat de multe belele. Insa, de fiecare data cand am achizitionat ceva , fie am stiut exact ce vreau, fie am vazut, absolut intamplator, ceva ce-mi place. Adica singura contributie a internetului fiind tranzactia online. Anul asta a fost nitel diferit, am browse-uit inteligent si selectat online exact locatia. Dar nu discutam inca de anul asta. Desi tin sa precizez inca o data ca am fost tare organizat anul asta si asta se datoreaza experientelor educative anterioare.

Asadar, anul trecut, am purces sa cumpar cadourile pentru Craciunul meu ( rusesc – 6/7 Ianuarie), fiindca de cel Catolic am fost in Romania si asta-i cu totul alta poveste. Aglomeratia era bun trecuta, ca nu-s multi pravoslavnici in localitate. Asadar, magazinele goale si-n sevraj de clienti. Eu stiam precis si fara dubiu ca voiesc sa-i cumpar. Daca robotul de bucatarie si celelalte treburi cu priza si placa de baza nu mi-au pus nici un fel de piedici procesului de selectie, la raionul de lenjerie, am intepenit. Cat vedeam cu ochii era plin de treburi frumoase/ciudate/cu destinatie necunoscuta, care de care mai complexe, mai combinate si mai filiforme. Era frumos ce mai! Ca la salonul auto! Greu sa te hotaresti! Insa, dupa primul meu pas facut in paradis, din decorul ametitor s-au materializat instantaneu doua doamne. Nu domnisoare. Doamne. Serioase. Cu ochelari si dupiese negre aratand a maicute. Care voiau pasamite sa ma ajute (aici trebuie sa va spun ca in Geneva cea calvina barbatii NU cumpara lenjerie, doar femeile). Le-am explicat hotarat, rece si demn ca nici eu nu stiu exact ce vreau, stiu in schimb foarte bine dimensiunile si sa ma lase sa ma uit. M-am si incruntat. Efectul a fost ca mi-au zambit reptil si s-au dat un milimetru mai in spate, (cu ingaduinta), ca dupa aceea sa se tina la un pas dupa mine prin tot raionul. Bomboana de pe coliva, ulterior li s-a mai adaugat o colega. Asadar, insotit de un alai de trei doamne serioase si aratand ca mama, bunica si diriginta mea din liceu, sub privirile amuzate (deloc mascate) ale domnisoarelor cumparatoare, am umblat cu capul intre urechi printre rafturi mustind de sutiene de dantela si chilotei de panza de paianjen, jurandu-mi pe mormantul stramosilor mei ca eu de acolo nu ies fara cadou, dar rugandu-ma la tot panteonul de zeitati sa se termine totul cat mai repede.

Vazandu-ma bagat in colt ca sobolanul de catre trei maici, am luat prima decizie proasta si anume sa-l fac mandru pe tata! Sa fiu, dah, ati inteles, mascul adevarat darz si neclintit! Adica sa-mi ignor trena si sa purced la uitatul cu atentie la exponate. Greseala din rationamentul meu a devenit clara dupa prima tentativa. Eu puteam sa le ignor… dar nu ma ignorau ele pe mine :O. In momentul cand mi-am aratat cel mai vag interes fata de o piesa de echipament feminin, cele trei au inviat de-a dreptul. Am inceput brusc sa aud un cor antic despre tipuri de matase si materiale, catarame si tesatura, ridicarea ferma a sanilor si bucilor si altele asemanatoare, pe care le-as fi ascultat mut de interes in oricare alte conditii. Dar cum pe moment eu aveam probleme tocmai cu fermitatea (si la propriu si la figurat) n-am reusit sa ma concentrez cine stie ce. In plus, fiindca asa sunt eu mazochist si daca incep o treaba trebuie sa o continui, scena descrisa mai sus s-a intamplat inca de vreo cateva ori in diverse locatii din magazin, pana cand, plictisita probabil, una dintre doamne, m-a intrebat cuvintele cheie “da’ tinere, ce culoare vreti?”. Am spus eu ce si cum (neah, ca nu va zic!) si, norocul prostului, raionul respectiv era mititel. Acolo, trona…perfectiunea. Am inhatat-o electric, le-am bagat isteric treanta sub nas si am rcnit victorios “ASTA”! Credeti ca am scapat? Nope. Fiindca se asorta cu alte articole ce mi-au fost aratate de maicutele triplete, pe rand, incetisor si cu muuuulte explicatii. E de prisos sa va spun ca le-am cumparat fara sa clipesc (mi-au si placut, ce-i drept) si daca-mi mai aratau 10 le luam si pe alea. Cred insa ca li s-a facut mila sau au vizualizat cu ochii mintii ca as putea re-aparea a doua zi cu a mea doamna chitita sa le sparga mutra.

Prin urmare, vreo ora mai incolo am iesit din magazin, mult mai informat, mai slab, fluorescent de rosu, dar cu cadou. Acasa, socul post-traumatic etalat de toata fiinta mea, probabil i-a desconspirat doamnei cel putin partea asta din cadouri (nu ca ar avea probleme sa le ghiceasca pe toate daca-si pune mintea). In concluzie, un lucru am invatat experienta de mai sus si il impartasesc si cu confratii mei: desi in continuare nu cumpar lenjeria fara sa o vad cu ochii astia doi, acum fac cercetare in prealabil pe internet, gasesc exact ce-mi place (top 3) si mai apoi si DOAR MAI APOI ma duc pe raion, DIRECT la obiectul cu pricina. Pana se dumiresc doamnele educatoare, eu-s la casa! HA! Asadar, cum spuneam, anul asta am procedat ca-n concluzie cu toate cadourile (selectia/achizitia in prealabil pe internet) si a fost un succes deplin. Pentru prima data am gasit si achizitionat totul si la timp si fara inghesuiala (inghesuiala online nu se pune :D) TOT ce voiam. Ba o parte din pachetele au inceput si sa ajunga! YAY! Sunt educabil :D.

4 răspunsuri la „Cum m-a educat lenjeria sa folosesc strategic internetul”

    1. Nu-i asa? Te-ai uitat la ochisorii lor? Si la codite? 😀 Cand imi creste imi las par lung si-l fac codita ca ei 😛

    1. Doamna! Tot ce cumpar e PERFECT! 😀
      Nu stiu… intreab-o pe ea. Sau te intereseaza cum mi s-a parut mie ca stau cand le-am vazut pe cadorisita? 😛

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s