Ziua Victoriei

I’m baaaaaaaaaaaaaaack 😀

Nu se putea sa las sa treaca ziua asta fara sa o semnalez. Astazi e ziua Victoriei. Zi importanta in Rusia. E ziua cand Germania a capitulat in fata URSS si maresalul Jukov a intrat cu burta inainte in istorie. Nu puteam sa ratez acest moment si sa nu va luminez ziua cu parada de tancuri din Piata Rosie (daaaaa, bineinteles ca inca se mai face, adica ce, copiii din ziua de azi sa nu se bucure?). Eu unul, am amintiri grozave legate de parada Zilei Victoriei, culminand cu momentul cand un prieten al mamei mele, dupa ce a iesit cu convoiul din zona unde se zgaiau maharii oficiali, m-a bagat si pe mine in seama (si-a luat-o oricum pentru gest :D). Aveam aproape 5 ani (celebra parada din ’84) si cred sincer ca omul si-a curatat mult timp pantalonii dupa aia, atat de mult mi-a placut (eu oarecum precum cainele, tot ce-mi place se marcheaza). Spre dezamagirea mea, muuulti ani mai incolo cand mi-a venit mie randul sa bat pasul pe acolo, era nevoie stringenta de fleti prin Caucaz si ne-au impachetat si trimis direct acolo, adicatelea ciu-ciu parada. Revoltator de-a dreptul (am plans ca o fata :D). Asadar, ooh tristete totala, nu ma pot lauda cu realizarea de a fi defilat vreodata in carne si oase in piata aia (in visele mele am facut-o de ‘nshpppppeeee mii de ori). Dar eu tot zic ca timpul nu-i pierdut si am sa am ocazia. Nu e ca si cum Rusia ar intra in criza de idei, dusmani sau razboaie  :D. Am toata increderea! 😛
Repetitie 2012:

si

Celebra parada din ’84 (cele mai multe trupe si blindate -> plecau in Afganistan direct de la parada):

P.S: da, da, cum ar zice Margot sunt dubios de-a dreptul, imi plac de mor paradele militare. Cand eram mic, intai am vrut sa fiu „inginer de electrica” (pana in catararea pe blindat de la 5 ani) si apoi, in paralel (evident), „soldat si poet”. Daca consideram si curentii mici-mici electrica, se vede treaba ca absolut toata copilaria mea am stiut ce vorbesc :D.

  12 comments for “Ziua Victoriei

  1. mai 9, 2012 la 7:49 am

    Nici o parada nu ratam cu bunicul meu 🙂 era mare fan.
    De fapt eu am crescut cu tabloul lui Gagarin pe perete si cu al lui Lenin ! 🙂

    • mai 9, 2012 la 2:55 pm

      Si eu la fel! 😀 Pe Gagarin eu mi-l pusesem, pe Lenin il foloseam pentru alte scopuri. Atat zic, primisem sageti, dar am rupt tinta incercand sa o folosesc ca scut 😀

      • mai 9, 2012 la 3:01 pm

        Ca sa adaug ca tovarasul Lenin din clasa era grozav pentru aruncat cu magnetii tablei (sau creta si buretii, dupa caz :D). Am avut o data o inspectie mare de tot de la minister. Ne-a pus diriginta sa ne spalam si aranjam, tundem, etc (parul meu tot a claitza arata oricum). Totul era perfect, puteai sa mergi in limba. Diriga multumita. Noi nervosi. Intra burtosul de la minister. Da ochii roata. Se uita fix la diriginta si graieste „vaaaaai tovarasa Potomkina da’ ce-au patit tovarasii??”. Si cand biata femeie a ridicat privirea inmarmurita l-a vazut pe tovaraul Lenin manjit de creta de pe burete (abia se mai vedea) si pe tovarasul Gorby stropit de cerneala. Am crezut ca lesina saraca. Si cata grija avusese… Bomboana de pe coliva a fost cand ala a intrebat „cum ati facut mah asta” si eu m-am oferit sa-i arat. A iesit foarte rapid din stupor diriga…

      • mai 9, 2012 la 5:53 pm

        Bunicul meu cand am primit cravata rosie de Pionier uniforma si insemnale a plans ca un copil de fericire, avea grija de uniforma mea ca de ochii din cap… :))) doar o singura data am imbracat-o oficial, dar era o emisiune pentru copii duminica dimineata la televizor si acolo apareau pionieri asa ca uneori o imbracam si eu duminica… tareeee mandru eram de ea. Dupa 89 am pierdut unele dintre insemne (trese si decoratii pionieresti ) dar cu ajutorul prietenilor le-am inlocuit dupa un timp cu altele identice… nu as renunta la ele mai ales ca stiu cat am invatat pentru ele… ca se dadeau pe merit… indiferent ce se spune acum eu nu am reusit sa insel sistemul si sa ma aleg cu un insemn dupa care eram lesinati toti… Pionier sanitar se numea.

        • mai 9, 2012 la 5:58 pm

          Eu am urat cu tarie chipiul. Rosu. Oribil. Al voastre erau decente. Nevasta-mea si acum rade cand isi inchipuie cum trebuie sa fi aratat eu imbracat asa angelic.
          Noi cand nu eram vazuti o foloseam la tintit cu pietre in ea, era un fel de joc.
          Dar da, altfel am fost madru cand m-au facut pionier pana a facut mama misto cumplit de mine si mi-a trecut 😀

  2. mai 9, 2012 la 8:21 am

    Bine-ai revenit, eu ti-am simtit lipsa 🙂

    N-as fi crezut niciodata, daca nu spuneai tu, ca tinerii rusi au visuri (observa ca nu zic umede, doar visuri) cu batut pasul de defilare in piata mare! Dar inca nu stiu daca e ceva general sau esti tu o exceptie, ce spui? La noi, 9 mai era o zi de corvoada, dar nu am suferit din cauza asta, se cautau in general tinerii utecisti de frunte (nu m-am bagat de mica in de-astea de miroseau urat) si nelesinaciosi (eu lesinam la toate injectiile la scoala, eram cunoscuta in privinta asta ca un cal breaz), pt ca trebuia sa stai santinela sau nus’ cum ii spunea, de garda -da… si sa nu te misti cu orele si se cam lesina la chestia asta. Astia pedepsitii mergeau la cimitirul eroilor ca acolo era garda, se statea nemiscat ore intregi, cred ca -ce spun- SIGUR de la voi venea obiceiul asta. La noi defilari si parade militare erau de 23 august, era o mare corvoada, dura o zi intreaga demonstratia, stateam in coloana in soare sau ploaie, naiba sa-i ia. Si mai trebuia sa si urlam lozinci. Intr-un an ne-au facut de rusine, ne-au bagat pe noi fetele de-a 7-a? in nus’ce formatie de gimnastica cu cercuri sau ce, eram imbracate doar in alb, dar tricou si chiloti tetra albi, sa-i ia dracu de dobitoci. Probabil trebuia facut ceva sa iasa lumea pe strazi sa priveasca demonstratia asa ca ne-au scos pe noi in chiloti, nesimtitii.

    Da’ mi-ar fi placut sa vad ca spui ca 9 Mai e si ziua Europei nu numa’ ziua Victoriei, ca locuiesti in Europa de ani buni. 😉

    • mai 9, 2012 la 4:22 pm

      Multumesc frumos!
      Pai da, dar defilare de armata, nu defilare de pionier, fereasca sfantul, de alea am avut parte.. vai de capul meu! Pe mine, bomboana pe coliva, ma scoteau in fata sa recit si Puskin la toate prostiile astea de ocazii. Puskin imi placea sa recit, poeziile le stiam oricum, dar mistoul pe care-l faceau colegii de mine era greu de indurat, trebuia sa ma bat (asta nu-mi displacea prea tare), dar apoi urmau pedepsele cu mama la scoala si asta insemna bataie nasoala de la mama.
      Cu defilarile militare e altceva. Rusia e o tara profund militara. De exemplu, in orice manual, fetele sunt doctorite si profesoare si TOTI baietii sunt militari. Daca apare un barbat doctor/savant atunci era mos venerabil si purta insemne ca era militar in retragere. Nu cred ca vreunul din noi a crescut cu ideea de a nu face armata. Toti voiam. Si asta in conditiile in care era un liceu tare central si cu clasa buna si in general mai toti aveau parinti cercetatori/ingineri. Adica nu copilasi saraci de la tara care alta solutie in viata nu vedeau. Am crescut cu totii cu provesti despre Stalingrad & Co. Eu, de exemplu, il torturam marunt pe un mosulet in parc (cu medalie ca fusese la Stalingrad) sa-mi povesteasca. Ajunsese saracul ca se albea numai cand ma vedea. Acum il inteleg si de ce, dar atunci nu pricepeam ca omul nu vrea sa-si aduca aminte. Ce vreau sa spun aici e ca noi (generatia mea) am fost spalati grozav de eficient la creieri cu traditia militara. Si acum imi rasuna in urechi urletele vecinelor exasperate care-mi spuneau „las ca ajungi tu in armata si vezi pe dracu'”. Asa a fost! Gura aurita au avut sarmanele :)))). Nu ca m-ar fi educat in vreo privinta armata. Nu in privinta in care sperau ele. Ultima data cand le-am vazut, alergau in continuare sa ma parasca la mama ca am fost obraznic (si eram deja mare si la casa mea). Avusesem un conflict in legatura cu rosiile si tratamentul aplicat clientilor si imi permisesem sa le cert si educ :)).
      La paradele de pionieri pe noi ne imbracau in costumele alea horifice de pionier cu chipiu rosu. Cumplit de rosu. Preferam in chiloti zau asa 😀

      • mai 9, 2012 la 4:42 pm

        Am uitat: Elvetia nu-i EU 😀 Sa-si sarbatoreasca criza astia din EU. In plus eu de cetatenia franceza ma dezic, nici nu m-am dus la vot.

  3. mai 10, 2012 la 4:41 am

    Ai dreptate, uf, cum mi-a scapat, Elvetia nu-i EU!
    Iar in ceea ce priveste parada, iarasi, mereu uit si gresesc, noi (generatia mea) nu am avut razboaie, militarii nostri s-au luptat si se lupta doar cu kilogramele personale, unde vezi un burtos cu fundul mare, sanse mari sa fie militar, de-asta mi-e greu sa inteleg mandria si emotia participarii la o parada – care-s de admirat pana la urma, la fel ca si patriotismul, acolo unde il mai vezi. Probabil ca in Europa e pe cale de disparitie si tot pe la alte popoare mai vezi asa ceva.

    Ai schimbat ceva in setarile blogului? cand trimiteam un comentariu, inainte imi aparea ca l-am trimis si ca e in asteptare, acum nu mai apare si am dubii ca a fost trimis ok sau nu.

    • mai 10, 2012 la 4:12 pm

      Nu, acel comentariu intrase din motive necunoscute la spam. Dar nu-i bai, il verific si le scot de acolo.

  4. mai 10, 2012 la 4:42 am

    ok, acum e din nou in asteptare 🙂

    • mai 10, 2012 la 4:12 pm

      Da asta e fiindca nu a intrat la spam.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: