Atelierele Göttingen-Hanssen-Yusupov prezinta:

Analiza comparativa a doua sisteme de criogenie vegetala

**daca mai era cumva nevoie sa o spun…mananc rahat, da?…nu e serios 😀

>Multumiri<

Ceea ce veti vedea in continuare reprezinta produsul efortului concentrat si sustinut (la diferite niveluri) al tuturor membrilor echipei germano-norvegiano-ruse. Meritul ideii i-a apartinut lui Hermann (la randu-i inspirat de pe ungherele ascunse ale feisbucului). Aici se si termina aportul sus-numitului. Cum era si cazul, cei cu idei epocale nu fac si bataturica. Asadar, efortul de creatie, a cazut pe umeri norvegiano-sovietici, neamtul evaporandu-se misterios dupa ce a sadit dorinta (oooh vai…atat de tipic!).

1. Introducere:

Cuburile de gheata sunt folosite pentru racirea bauturilor. Initial au reprezentat un produs secundar (byproduct) format in urma functionarii congelatorului lui John Gorrie (prin 1844). Au fost preferate ghetii sfaramate, pe motiv ca se topesc mai lent. In prezent, au de regula o forma prismatica si uneori formeaza precipitati de carbonat de calciu in urma topirii. Reprezinta un component vital al cocktailurilor.  Modul de realizare si complexitatea produsului finit depinde de sistemul utilizat precum si de materialele implicate. In acest studiu, am adresat calitatea si eficienta a doua sisteme de refrigerare pentru compozitii mixte: fruct+apa. Urmatoarele criterii au fost considerate pentru analiza comparativa: timpul necesar/recipient (corectat final pentru numarul de unitati), simplitatea folosirii (factor: cantitatea de apa si fruct aflate in forma raportata la cele de pe podea), utilizarea in conditii de stress/suprafata ocupata (factor: numar de pungi miscate sau extrase din congelator + numarul si calitatea pizdelii posesoarei de congelator) si, in final, usurinta extragerii din forma (n.a numarul de blocuri de gheata din pahar raportat la numarul de blocuri de geata din chiloti).

2 Materiale si Metode:

A) Sistem de stocare tip STUP (Fig 1).

Fig. 1 Sistem de stocare tip Stup. A) amabalaj, B) Ansamblul montat (sageata – urechiusa bazei, cap de sageata – urechiusa capacului), C) sistemul deschis

B) Sistem de stocare tip COITZE (Fig. 2)

Fig 2. Sistem de stocare tip Coitze. A) Ambalaj B) Sistemul inchis C) Sistemul deschis

C) Apa plata

D) Fructe: mure, zmeura, capsune, afine, lamai (Fig. 4)

Fig 4. Fructe

E) Congelator

2.1 Sistem de stocare tip STUP

Fructele au fost taiate longitudinal pentru a avea dimensiunea ≤ laturii cubului si apoi au fost introduse in fiecare celula a suportului (Fig 5A). Suportul a fost umplut cu apa pana la linia de nivel (trasata de producator). Capacul a fost asezat cu grija pana ce a alunecat in shlitzul fiecarei urechiuse a bazei (Fig 5 B si C). Ansamblul astfel format a fost introdus la -20°C peste noapte.

Fig 5. Modul de utilizare a sistemului tip Stup. A) Introducerea fructelor, B) inchidere C) magnificare (observati orificiile din varful piramidelor de pe capac, utilizate pentru egalizarea presiunii la inchidere (n.a iese aerul pe acolo)

2.2 Sistem de stocare tip COITZE

Fiecare coitz a fost desfacut in jumatate. In functie de diametrul fructului acestea au fost introduse fie intregi fie supranumerar in semisfera bazala (Fig 6A). Ulterior, sfera a fost inchisa ermetic si prin orificiul superior (deschis) a fost introdusa apa pana la 2-3 mm de pol (Fig 6B). Sferele astfel umplute au fost inchise ermetic cu urechiusa de cauciuc si introduse la -20°C peste noapte (Fig 6C).

Fig 6.  Modul de utilizare a sistemului tip Coitze. A) Introducerea fructelor, B) inchidere si umplere C) inchiderea orificiului cu urechiusa din cauciuc.

3. Rezultate

Fig 7. Timpi de umplere/recipient (two-tailed t-test P≤0.05)

Timpul de umplere cu fructe a variat semnificativ datorita volumului diferit al unitatii tip Stup comparativ cu cea tip Coitze. Pentru unitatile tip Stup fructul trebuie fragmentat pentru a se incadra in volumul acordat. In cazul celuilalt sistem, fructele nu numai ca nu necesita taiere, dar se pot introduce supranumerar in aceeasi unitate.

Cum sistemul stup are 19 unitati/recipient (valorile de mai sus reprezinta timpul de umplere pentru intregul recipient) si sistemul coitze a avut 4 recipiente (valorile de mai sus reprezinta timpul de umplere pentru fiecare recipient) -> un timp mult mai lung de umplere (per unitate) pentru sistemul Coitze.

Diferentele intre cantitatile de apa pierdute la inchidere nu au fost statistic semnificativ diferite (per unitate) intre cele doua sisteme.

Considerand suprafata ocupata, cele doua sisteme prezinta atat avantaje cat si dezavantaje:

1) Sistemul tip Stup, fiind plat poate fi introdus usor incongelator. Cu toate acestea trebuie tinut seama de unghiul de introducere (pentru a nu se pierde apa).

2) Sistemul coitza, fiind sferic, necesita mai mult spatiu in 3D, dar datorita formei, unghiul de ghigosire nu este important. De asemena, unitatile fiind independente, pot fi strecurate in locuri diverse din congelator.

Sistemul de deschidere dupa congelare precum si recuperarea produsilor de inghetare este net mai eficient in cazul sistemului tip stup (15s/recipient versus 1.30 min / recipient –4 recipiente). Mai mult, in cazul sferelor, acestea se deschid in urma cresterii volumului apei in urma inghetarii. Surprinzator nici una din unitati nu a fost pierduta in timpul recuperarii.

Fig 8. Cuburi (sistem de umplere tip Stup)

Fig 9. Sistem de umplere tip Coitze

4. Discutii:

In concluzie, sistemul de stocare tip Stup este aparent mai usor de folosit si genereaza o productie mai mare de cuburi. In contrast, sistemul de tip Coitze este aspectuos si permite inghetarea mai multor fructe sincron/unitate. De asemenea, ultimul pare sa fie mai putin rezistent deoarece balamaua ce mentine cele doua semisfere impreuna nu pare a fi suficient de rezistenta pentru deschideri si inchideri succesive. Acest studiu n-a luat in considerare pretul per unitate sau per forma al intregului proces.

P.S: Asa-i ca-ti starneste fiorii reci pe sirea spinarii Kadia? 😛

  22 comments for “Atelierele Göttingen-Hanssen-Yusupov prezinta:

  1. Iulie 21, 2012 la 11:16 pm

    Suuuper idee, adica marile inventii ale omenirii cum ar fi post-it-ul si furculitele de unica folosinta sant banale acu pe langa inventia asta…. Chiar si pungile de detergent cu masura din plastic in ele palesc, daca coitzele 😀 😀 :D, aveau in ele si ciocolata bateau ouale Kinder !

    • Iulie 22, 2012 la 7:33 am

      O clipa apocaliptica mi-am imaginat cum mi s-ar scurge ciocolata aia in gin. Apoi a fost intuneric. Acum ma resimt. ERETICULE!!!!!! Inchipuieti ca am ochii rosii si inejctati si de’jtu’ intins acuzator cu firisor de saliva in barba-mi incolacita!!! ERETICULEEEEEE!!!!!!!!!

      • Iulie 22, 2012 la 11:50 am

        😀 😀 😀 Aoleu ! Pai ciocolata era pentru doamne, si apoi cutia, ambalajul se folosea pentru gheata :D… era ca un fel de bonus… Of, nu m-am exprimat eu corect ! 😀

        • Iulie 22, 2012 la 2:23 pm

          Eu cand imi amintesc de ciocolata in gin…mi se face rau :P. Dar asa….o ameteala…asa….si clopoteii lica-lica…:D

      • Iulie 22, 2012 la 2:26 pm

        Incredibil… deci ai citit si Caragiale 😀 😀 !

        • Iulie 22, 2012 la 2:29 pm

          Asta a fost testul me de anduranta mai! Mi-a spus mie un domn ca o sa ajung sa stiu bine romaneste cand o sa citesc Caragiale si o sa inteleg suficient cat sa rad. Evident, desi stiam doar Buna ziua si Multumesc, Caragiale a fost prima carte in romana pe care am cumparat-o. Am inteles un pantof… Dar la cativa ani dupa….! HAAA! Am ras cu lacrimi. Nu zic…ca anii aia am incercat in fiecare saptamana! :)))

  2. Iulie 22, 2012 la 1:36 pm

    of, fiori de gheata, care dau cosmaruri despre diminetile de marti. Desi, recunosc, mi-ar placea sa gasesc macar o data un articol atat de interesant! Sunt convinsa ca as avea succes la prezentare :))) Auzi, ce-ar fi sa incercati sa-l „vindeti” spre un Intl. J. of ceva?

    • Iulie 22, 2012 la 2:17 pm

      Uite de ala ma gandeam si eu pe FB cand intrebai :P. Ca PLOS1 are reviewing :)). Ca sa fie publicabil trebuie sa casti de trei ori si sa aiba cel putin o drama! Care era aia…Food and Wine? Parca de la Nature trust…nu? :)))))))))))) Perverso!

  3. Iulie 23, 2012 la 7:36 am

    Parca erau larve de albine, in fagure. :)) Si foarte bine ales numele celui de al doilea sistem. :)) Dar ce anume racim cu aceste cuburi? 😛

    • Iulie 24, 2012 la 7:13 am

      Urmeaza. Cocktailuri pentru fete. 😀

  4. Iulie 23, 2012 la 10:52 am

    Pai fructele in cuburi de gheata sunt doar un exemplu banuiesc… Dar eu unul, dupa o lupta crancena cu propria imaginatie am gasit ca probabil cel mai protrivit fruct de introdus in cuburi de gheata ar putea fi o feliuta de lamaie(cu toate ca nu cred ca incape si ar trebuie taiata in bucati minuscule) tinand cont ca s-au scos si beri cu gust de lamaie… Iar pentru alte produse… Oricat mi-am stors creierii, cele mai gustoase se servesc calde: ciocolata calda, nu este la fel de buna rece, iar cafeaua la fel… Oricum se pare ca nu prea au succes coitzele la asa ceva!:D

    • Iulie 24, 2012 la 7:16 am

      Pai am avut pentru ambele sisteme si lamaie. Cam o optime de feliuta (taiata transversal). Pentru ginuri 😀 Berile cu gust de lamaie sunt pentru femei, indecisi si gay :)). Gin cald? 😛 Ma bag, si daca nu-l vomiti te premiez!

      • Iulie 24, 2012 la 10:46 am

        Daca oferi un premiu „CONSISTENT”, s-ar putea sa ai o surpriza!:)) Macar ca imi pun un calus dupa ce il beu si tot nu vomit:)):D

        • Iulie 24, 2012 la 1:33 pm

          Pai daca tragi in plamani si patesti ceva de la pneumonie de aspiratie si ma cafteste maica-ta? 😀

      • Iulie 24, 2012 la 5:29 pm

        Nu o sa se prinda, ca am avut si cand eram mai mic un fel astm bronsic(sau bronsita astmatiforma… Nu mai stiu:))) si dau si eu vina pe asta:):P

        • Iulie 25, 2012 la 5:50 pm

          Mamele stiu tot mah! Au ochi la spate si KGB in ADN… 😛

  5. Iulie 24, 2012 la 5:57 am

    Teoria chibritului. Chibritul are trei parti: partea de jos, partea de mijloc si partea de sus. Partea de jos are si ea trei parti: partea de jos a partii de jos, partea de mijloc a partii de jos si partea de sus a partii de jos. Patea de mijloc are si ea trei parti: partea de jos a partii de mijloc, partea de mijloc a partii de mijloc si partea de sus a partii de mijloc.s.a.m.d.
    Ai noroc ca nu prea imi place sa scriu, ca altfel as face niste comentarii mai mari decat ale lui stii tu cine.:)))
    Oricum, studiul tau este interesant, Are si grafic….Savantii secolului XX cred ca mor de invidie ca nu le-a trecut si lor prin cap asa ceva.:)))

    • Iulie 24, 2012 la 7:22 am

      Nooooooo, n-ai idee ce CHIAR publica ei 😀

  6. Iulie 25, 2012 la 4:57 pm

    Ba mai transpira ceva prin presa in legatura cu unele „cercetari”. Tocmai de aceea am spus ca ei ar muri de invidie ca nu le-a trecut prin cap subiectul tau.

  7. Iulie 25, 2012 la 5:55 pm

    Ah! Si vrei sa pierzi sansa la premiul Nobel?Publica-l.:))))

    • Iulie 25, 2012 la 6:02 pm

      Nu-mi trebuie premii nici mort! 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: