Cu Mosul pe Mos calcand

Pai, fiindca (sau poate in pofida) faptului am fost Mos eroic, am primit si eu portia mea de cadouri exceptionale si fantastice! Imi plac de mor! Si, evident, vi le arat (pai nah, ce credeati? 😀 ). Asadar, am primit:

d1

Si partea doi (ca nu incapeau):

d2

Adiiiicaaaa:

(1) Tastatura wireless ca sa nu mai dau biscuiti si altele in laptop, manusi pentru smartphone (cine are smartphone stie ca nu merg cu manusi normale, dar astea-s facute special sa mearga pe touchscreen) si „rotringuri”, pixuri cu cerneala de 300µ de la COPIC (cine stie..cunoaste):

d5

(2) Seria de monstrii de gunoi :D. Asta m-a satisfacut total. Mereu mi-au placut monstrii aia din closet de la domestos sau chestia aia cu „rata”. Se pare ca mai multi i-au placut. De Mos Nicolae am primit un tomberon. De Mos Craciun am primit locatari:

DSC00599

d3

Am si cativa foarte rari 😀

(3) Navete din seria Titanium de la MicroMachines:

d4

(4) Tricouri pentru de-al de mine si Gelaskins pentru aparate:

d6

  25 comments for “Cu Mosul pe Mos calcand

  1. Decembrie 25, 2012 la 6:17 pm

    Faine toate, monstruletii imi plac in mod deosebit!
    Sa le stapanesti sanatos!

    • Decembrie 26, 2012 la 10:49 am

      Multumesc frumos! Da, monstruletii sunt fantastici si sunt o gluma foarte reusita fiindca absolut toti cei care ma cunosc m-au auzit cel putin o data plangandu-le de mila monstriilor de WC de la domestos (tare simpatici sunt!) si dorindu-mi sa-i iau eu sa-i cresc ca pe pisoi :)). Evident, iti dai seama, cand au fost zariti la vanzare… nimeni n-ar fi putut rezista! :))

  2. Decembrie 25, 2012 la 6:50 pm

    Super cadouri, nu gluma ! 😀 😀
    Vad ca anul asta toata lumea a fost cuminte ! 😀

    • Decembrie 26, 2012 la 10:50 am

      Gresit! Eu n-am fost de fel cuminte. Dar asa cum dumnezeu e nedrept, asa si Mos Craciun… 😛

      • Decembrie 26, 2012 la 12:05 pm

        Bre… ce tare asta…
        Chiar si Mos Craciun e nedrept…. a dracu viata ! :((

        • Decembrie 26, 2012 la 12:06 pm

          Evident! Daca Dumnezoaica ma-sii e… tot e! 😛

  3. Decembrie 25, 2012 la 7:26 pm

    Ah, pixurile alea m-au lasat chiar fara cuvinte + tricourile alea cu simboluri chimice si ala cu prizele mi-au placut si ele ff mult ! Chiar as fi tentat sa port si eu un tricou ca asta, desigur numai in casa, in mare intimitate, asa mai mult ca pijama, ascuns sub patura, sau numai in apropierea unor oameni deosebit de descuiati la minte, pt ca totusi nu cred ca ar fi la fel de larg acceptabile ca unele cu Hello Kitty, sau chiar Popeye marinarul, de exemplu..,pt ca in comunitatea gay, mai ales daca esti inca neafiliat + single, deci neprotejat de institutia casatoriei, care te poate apara de „gura lumii”, e inca destul de important sa fii ori cute ori intelectual de tip mai umanist asa fata de publicul mai larg + pt ala cu Bacon pe el, daca e inteles gresit, poti fi chiar ostracizat…mi se pare deosebit de politically incorrect cu atatia oameni pro-vegan, iar ala cu Beer nu mai zic ce impresie falsa poate da ca ti-ar place sa te asociezi cu oameni de tip macho mai „bear”, din care unii pot avea nu numai muschi dar si burta mai umflata de la consumul excesiv de bere.

    • Decembrie 25, 2012 la 8:02 pm

      Eu anul asta am primit cadou de la Mos Craciun 2 sms-uri surpriza ff placute si dintre care unul total chiar neasteptat de frumos…nici nu stiu daca le-am meritat, dat fiind ca precis am facut mai multe boacane si gafe in 2012 decat media mea obisnuita. Am mai primit si o carte fff super misto, cu autobiografia lui Christopher Hitchens, „Hitch-22”, editia UK paperback din 2011 cu un cuvant inainte scris de autor chiar inainte de a muri. Nu stiu de ce cartea asta nu a fost gasibila in librarii pe aici decat poate in vreo 2 orase atunci cand a fost publicata, plus nici nu a fost tradusa, ca de obicei mai tot ce e publicat in UK apare aici chiar si inainte sa apara in UK, sau, ma rog, oricum in tarile commonwealth-ului, plus e tradus destul de rapid…dar asta e poate pt ca dl Hitchens a fost politic conservator, insa si pro-american, desi nu naiv, plus ateu insa tolerant fata de agnostici, si oarecum anti-ateii mai extremisti-fundamentalisti sau reductionisti de tip Dawkins, plus bisexual + total independent ca fire, adica a fost un om cu adevarat umanist + liber-ganditor plin de contradictii dificil de etichetat sau de incadrat asa in vreuna din nisele mai comune sau mai larg facil agreate de o societate publicistic-culturala cu o atmosfera atat de politically correct ca cea norvegiana contemporana, in care pana si chestiile total scandaloase de nivel de tabloid trebuie prezentate ff „corect public educativ”, la nivel de artificialitate uneori. Nu mai zic ca Hitchens a scris si o carte demoland-o tocmai pe mama Tereza tocmai nu in legatura cu sfintenia, care poate ar fi fost agreat in Norvegia, insa tocmai in legatura cu activitatile corupte de tip NGO- ajutor copii saraci din India si Africa, care asta precis e mai tabu aici ! Eu l-am respectat ff mult, chiar daca nu am fost mereu de acord cu el la orice zicea, dar mi-a placut ff mult cum o zicea, niciodata cu rautate sau supeficialitate, si mi-a parut rau cand a murit, si dupa ce a murit el revista Vanity Fair si-a pierdut efectiv orice urma de calitate, chiar si in legatura cu departamentele in care el nu era contributor direct, si desi el nu a avut acolo o functie administrativa, ci doar de colaborator
      ocazional, insa probabil ca ridica „stacheta standardului” pt toti ceilalti si acolo, ca si in alte parti probabil.

      • Decembrie 26, 2012 la 10:58 am

        Pe mine ma streseaza paperback-urile groase fiindca ma tortureaza ideea de a crapa cotorul cartii (nu stiu daca se zice cotor, ma refer la partea din spate care se vede cand e cartea in biblioteca si care poarta titlul si autorul). Cartea asta nu am citit-o. Nu prea imi plac autobiografiile cu mici exceptii (gen autobiografia in mai multe volume a lui Ilya Ehrenburg care chiar a cunoscut o multime de indivizi mult mai interesanti decat el, sau cea a lui Charlie Chaplin pe care insa am citit-o la 12 ani si evident ca mi s-a parut interesanta fiindca eram plod).

        • Decembrie 26, 2012 la 10:59 am

          Eu citesc mai mult SF si Fantasy ceea ce nu e defel surprinzator, ba chiar e banal. Dar mie astea-mi plac.

    • Decembrie 26, 2012 la 10:56 am

      Pai „lasat fara cuvinte” poate avea dublu sens :D. Eu de multe ori exclam chestii din astea stil „oaaa nemaivazut” care nu au neaparat semnificatia „buna”, dar tipii care ma aud nu se gandesc ca poate fi si periorativ. Asadar, ti-au placut sau ti se par nasoale? 🙂
      Pai la mine, in cercurile prin care ma invart eu cel mai mult, tricoul (mai ales cele cu mesaj) sunt un fel de uniforma. Ajuta la integrare. Adica sincer, in afara de cazul in care esti doritor sa fii in centrul atentiei nu te imbraci in costum :D. Uniforma mea de de iarna e pulover. Ale mele sunt uni, inchise la culoare si mai nou am doua cu niste linii transversale in partea de sus (fara a le ruina prea tare clasicismul). Imi plac alea cu anchior (cred ca asa se zice la gulerul acelea in V) dar alea sunt mai ales, in capul meu, pentru conferinte. Asadar eu pot sa-mi afisez tricourile si inca cu mare succes si n-as purta altceva fiindca si asa sar in ochi din cauza ca-s mare si eu as prefera sa nu fiu vazut decat cand vreau eu sa fiu vazut.

      • Decembrie 26, 2012 la 11:41 am

        Ah, la mine in mod precis e ceva placut daca ma lasa fara cuvinte…mai ales ca eu sunt super-fan de rechizite + nici nu am mai pus mana pe un pix de nu stiu cand (cu exceptia a vreo 3 felicitari de sarbatori de iarna recente cand mi-am dat seama ca aproape uitasem sa scriu de mana) !

        • Decembrie 26, 2012 la 12:03 pm

          si eu sunt mort dupa rechizite :D. Pixurile astea care de fapt nu sunt pixuri, nu stiu cum sa le zic in romana insa, sunt pentru desene si scheme. Sunt convins ca tu stii si poate ai instrumentele alea de scris umplute cu cerneala facuta de firma Rotring. Uite aici: http://www.technicalpens.com/?gclid=CLTnhbP1t7QCFQRc3god1HwAlQ)
          Erau folosite pe vremuri pentru design industrial, aah asa, in romana e: proiectare! Si pentru facut grafice si scheme pe vremea cand nu existau Illustrator, PP si Photoshop :D. Astea COPIC sunt similare si tot asa vin in mai multe grosimi cu cea mai mica la 0.03 mm (pe bune! Astea sunt IMPRESIONANTE, dar cam zgarie si eu n-am nevoie totusi de asa finete). Tot asa sunt pline cu „cerneala” si reincarcabile (dar nu cumperi cerneala lichida ci un fel de „glont” care se monteaza in fundul lor. Poti schimba si varful, dar totusi nu merita efortul. Costa cam 75 NOK unul.

  4. Dana
    Decembrie 26, 2012 la 9:05 am

    Sa le stapanesti sanatos!
    Cadourile pe care le primesti ma lasa cu gura cascata de fiecare data! 🙂
    Se vade ca esti baiat, fetitele nu s-ar bucura de asa ceva!
    Cadourile Kadiei imi plac muuuult mai mult! 😉

    • Decembrie 26, 2012 la 11:08 am

      Hehehe, daca te referi la monstrii de WC/gunoi i-am explicat si lui Andreea ca au fost o gluma care a prins grozav! Doamne de cand imi doream sa-i adopt pe aia de la reclame! 😀
      Pai sigur eu sunt foarte mare adept genotip in conflictul genotip vs. mediu/educatie. Adica eu cred ca suntem genele noastre si cam indiferent de educatia primita vom reactiona conform genelor si combinatiei noastre de hormoni si mediatori chimici :P. Pe scurt, in conceptia mea oricat de barbata s-ar da o fata tot chestiile de fata ii plac in mod sincer cel mai mult (chiar daca si le reprima) si la fel si la barbati. Eu nu cred (si aici probabil ma va contrazice Rudolph) nici ca un tip gay prefera chiar lucruri de fata (la modul sincer). Poate are ceva mai mare atentie la lucruri la care un barbat obisnuit n-ar avea. La detalii. Dar cred ca tot il fac sa tresara chestii concurentiale, fetisuri si colectii. Desigur aici nu ma refer la transexuali chiar de loc. Doar la gay.
      Dar nu aici voiam sa ajung deloc, ci sa zic ca eu unul sunt „sclavul hormonilor mei” :D. Imi plac de mor! 😀 Si tot asa puteam sa jur ca oricarei femei ii plac mai tare cadourile Kadiei! Cum altfel? 😛
      De aia am categoria aia de blog „prostiile mele”. Eu nu le consider prostii, ci comori. Dar asa le numea mama 😛
      Sunt dispus sa pariez cam oricand ca baietii tai prefera cadourile mele, asa-i? 😛

      • Dana
        Decembrie 26, 2012 la 1:12 pm

        Ai inceput sa vorbesti ca Rudolf! haha!
        Si da, ai castiga pariul 100%, ai mei ar fi topiti dupa monstruletii tai! Iar cel mic mi-a zis la un moment dat, vazand reclama de care zici, ca ar vrea sa ia el monstruletii ca sunt si ei suflete! 🙂
        Ca sa nu fiu rea, tastatura aia … hm… ar arata foarte bine si la mine! 🙂
        Inca odata, sa stapanesti sanatos toate cadourile si la mai multe!

        • Decembrie 26, 2012 la 1:20 pm

          Hehehe, nu, nu, asa vorbeam de la inceput :D. In mod surprinzator unele chestii sunt similare. De fapt nu stiu cat e de surprinzator de fapt. Cred ca singura chestie cu care suntem in total dezacord e preferinta sexuala.
          Cel mic e Vlad? 😀 Voiam de mult sa intreb. Si inca o intrebare, daca nu te superi, eram curios daca am nimerit numele: Vlad e cel mai blonziu? Eu zic ca mila fata de animalele/lucrurile/jucariile/persoanele defavorizate vine cu numele asta :P. Eu mereu adopt chestii pe care altii le-ar trece cu vederea pe motiv de defect 😀
          Tastatura e geniala. Zau asa, cat sa reziste laptopul meu la ceaiuri, biscuiti, bube si rani? 😛
          MULTUMESC! Imi place mult treaba cu „si la mai multe”. Asa…asa… ca-s 100 (o suta) de monstrii de canal! 😀

          • Dana
            Decembrie 26, 2012 la 7:13 pm

            Asta cu preferinta sexuala … ptiu, ptiu… sunt mama de baieti … si cine stie!! 🙂
            Cel blonziu e, intradevar, Vlad, dar el e cel mare – si el e milos pana in panzele albe (mai ales) cu animalele – daca ar fi dupa el, casa mea ar fi un adapost de animale! Iar de jucarii nu mai spun: avem aproape 😉 toate jucariile lor de cand erau mici – nu am putut sa dau niciuna cu acordul lor – chiar intr-o iarna inainte de Craciun se stangeau jucarii pentru copiii dintr-un orfelinat si le-am cerut cate una. N-a fost chip! Nici una rupta macar!! Nimic! Au ajuns la concluzia ca trebuie sa le cumpere ei unele si mi-au dat bani pentru doua jucarii noi!
            Asa ca, intr-o masura, iti inteleg pasiunea pentru toate maimutelele si michidutii tai! 🙂

            • Decembrie 26, 2012 la 10:17 pm

              Stai! N-ai inteles, mie imi plac INDUBITABIL fetele! :)) Zau! :)) Rudolph are preferinte mai variate. Eu sunt cat se poate de banal de hetero.
              Hahahahaha, pai eu ii inteleg perfect. Si stiu ca n-are valoare sfatul venit de la altul, dar fii totusi mama buna in continuare si nu da nici macar daca ai impresia ca nu isi vor da seama. Fiindca isi vor da. Si e pe bune drama! Ca dramele de copil sunt la fel de mari ca alea de adulti fiindca-s proportionale cu universul lor. La mine, de cele cateva dati cand am fost vaduvit de vreo chestie (de regula, din exterior o prostie) am suferit ca un caine… Probabil le personifica si ei (la mine totul primea nume si avea…caracterul lui, inca fac asa de fapt) si atunci nu poti sa le dai. Ca au „locul” lor :D.
              Pai banuiesc ca o vei intelege din ce in ce mai bine :)). Ca NU trece! Se agraveaza genul asta de pasiune :P.

              • Dana
                Decembrie 27, 2012 la 1:47 pm

                Lasa, fii tu banal de hetero! Ceea ce le doresc si copiilor mei!! 🙂
                Sa stii ca incerc sa nu instrainez jucarii, dar e foarte greu … mi-ar trebui inca o casa doar pentru jucarii!!! Nasol! Plus marimea gaurii din buget … Sa stii ca observa fiecare schimbare, cat de mica!!! Daca lipseste un lucrusor sau i-am schimbat locul – imediat se prinde vreunul! Misculatii nu pot sa fac neam!!!
                Dar ma consolez cu gandul ca o sa plece la un momet dat la casele lor si o sa le dau pachet toate jicariile! 😀

              • Decembrie 27, 2012 la 2:34 pm

                Mwahihihihihihi…nu vreau sa fiu hiena…da’ baietii nu pleaca NICIODATA de tot de acasa :P. Si isi lasa jucariile pretioase la mami…ca e mai usor controlabila decat consoarta :P. De regula! 😛

  5. Decembrie 26, 2012 la 11:22 am

    Bestial tricoul cu… variante de gauri! 🙂
    Iar tastatura wireless e, intr-adevar, nepretuita – asortata cu un mouse asijderea.

    • Decembrie 26, 2012 la 11:58 am

      Mouse asisderea am. Mai am unul cu cablu, dar asta fiindca am nevoie de o precizie imensa si mouse-urile cu rezolutia cea mai mare sunt inca cu fir.
      Stii de cand vreau tricoul ala??? 😛 Si stii cat de bine merge cu stilul meu? 😛 NEVER GIVE UP! 😛

  6. Decembrie 30, 2012 la 10:07 am

    Cel mai mult imi plac pixurile si tricoul. Dar mai ales pixurile. Sunt interesanti si monstruletii. L-ai dat gata pe Ionut cu ei. :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: