Torturat de ritualul calendarelor de advent

Fiindca tocmai ce ies dintr-o perioada (scurta, dar acuta) de tumult interior manifestata printr-un blocaj scriitoricesc sau, mai plastic, pana de limbaj (romanesc si de orice alte naturi) am fost indemnat sa tratez problema mai sus mentionata. Asadar!

Primul meu calendar de advent l-am avut pe la 8 ani. Din Suedia. Era o cutie subtire din carton pe care era desenata o casa (stil coliba suedeza) cu 24 de ferestre numerotate. Ideea de coliba scandinava cu aere de conac m-a nedumerit, dar n-am comentat. Eram mai interesat de ciocolata oribila din interior. Cea care ma cadorisise mi-a explicat rabdator cum vine treaba cu ferestrele, zilele pana la Craciun si bucatica de ciocolata. Evident ca am avut nevoie de extrem de multe explicatii fiindca mi-a fost greu sa inteleg de ce datele de 24/25 ar putea fi importante pentru cineva. Asadar, tot atunci am avut parte si de prima mea lectie despre contributia esentiala a lui Caius Iulius la bunul mers al societatii civile, despre contributia laica a papei Gregor si, evident, despre inapoierea milenara a bisericii autohtone. Desi acum imi e cam clar ce voia sa-mi transmita doamna cu pricina, atunci am inteles ca undeva, niste unii cam batuti in cap, celebrau nasterea unei deitati importante pe plan local deschizand ferestre si mancand, ca fetitele, ciocolata. Mie ciocolata nu-mi placea si am decis pe loc ca eu nu o sa deschid ferestre ca dobitocii aia de pe unde or fi ei. Asadar, i-am urzit alta soarta. Si fiindca am fost mereu galant, l-am cadorisit la randu-mi verisoarei mele, care era fata si, ca atare, indubitabil, mare amatoare de ciocolata. Plus instruibila si ascultatoare adica capabila sa indeplineasca ritualul. Ce imi amintesc foarte clar este ca mama ei (matusa mea) i l-a luat si i l-a pus in bufetul cel mai de sus al bibliotecii din camera de zi, spunandu-i ca o sa faca fundul mare daca mananca dintr-o data toata ciocolata aia. Clar nici matusa nu intelesese cum sta treaba asta cu calendarele de advent. Ca paranteza, va spun serios acum, ingrijorarea ei a fost intemeiata, dar futila. Fi-sa oricum a facut un fund apreciabil! Dar ma simt putin vinovat. Fiindca auzindu-mi matusa interzicand consumul integral al continutului si, din nou, fiind foarte cavaler la acea varsta, am asteptat sa dispara autoritatea femeiasca, m-am catarat pe imensa biblioteca cu vitrina, am inhatat calendarul de unde fusese pus in siguranta, l-am sfasiat cu pofta la un capat, am scos toate patratelele de ciocolata si le-am dat verisoarei mele si prietenei ei aflate pe acolo. Care, cazute in fund de eroismul meu, le-au mancat toate. Apoi le-a durut burta. Nu e cazul sa va spun ca nu eu am mancat bataie de la matusa mea, ci ele. Matusa era de moda veche si n-avea nici un fel de asteptari de la un viitor barbat… asa ca tortura viitoare femei :D. Ala a fost primul moment in care am simtit ca eu am ceva personal de impartit cu ideea ritualica de calendar de advent.

Evident am primit toata copilaria, anual un calendar din asta. De absolut fiecare data fie lasam calendarul neatins (dar pus la loc de cinste) sa se invecheasca pana la Paste, fie ii rupeam gatul si daruiam ciucalata la fetite. Asta fiindca nu ma interesa deloc continutul si ma simteam tronand deasupra problemei. Cam pe la 16 ani am incetat sa mai primesc.

Asta pana ce au aparut calendarele de advent Lego! Astea mi-au dat lovitura! Sunt irezistibile, si-s mort dupa ele. Kadia mi l-a luat pe primul acum cativa nai. Cu un castel, vrajitori si dragoni. Dupa primele 5-6 zile de deschis zilnic, la cafea, cate o casuta, am cedat nervos (in liniste), l-am ascuns si am asteptat pana pe 24 cand l-am sfasiat cu sete la mine in barlog, mi-am scos toate jucariile si le-am montat timp de vreo 30 de minute foarte fericit si chicotind ca o fecioara. A fost ca o refulare! E tortura de-a dreptul sa trebuiasca sa indeplinesti ritualul asta zilnic, fara sa stii ce-ti va mai pica si ce se afla acolo. Pe mine ajunge sa ma obsedeze! Dar nici sa le deschid de la inceput nu se poate, e lipsit de onoare. Si de rabdare. Dar doamne cat ma enerveaza sa nu stiu ce e in casuta urmatoare (aia de „maine”) si mai ales sa-mi spuna careva cand TREBUIE sa o deschid! Anul asta (al doilea an cand am calendar de advent Lego StarWars, sunt diferite) l-am deschis in doua reprize: sfasierea de pe 13 Decembrie si sfasierea de pe 28 Decembrie. Cutiutele au fost rupte totusi in ordinea numerelor. E esential!

DSC04437Calendarul din 2011

DSC04438

DSC01061Calendarul 2012

DSC01066

DSC01064

DSC01068

  1. Eu n-am avut niciodata asa calendar de advent! O frustrare in minus in fiecare an – nici eu nu as fi rezistat sa desfac in fiecare zi doar o cutiuta, zau!
    Si citind la tine pe blog de cele Lego, am cautat, dar prin zarile mele nu am gasit asa ceva… Si ma gandesc ca ar fi imposibil sa ii fac pe ai mei sa se multumeasca cu o singura jucarica in fiecare zi! As declansa un razboi in toata regula caruia nu i-as face fata! 🙂
    Oricum de apreciat cavalerismul tau fata de fetite!! Ai fost un domn de mic! 🙂

    Răspunde

    1. Cel din 2011 s-a gasit doar in zona Scandinava din pacate (primul calendar cu Star-Wars). In Geneva, de exemplu, erau cu Lego City si cu Castelul cu dragoni (editia 3). Deci cred ca au o „zonare” si chestiile astea. In SUA exista alta firma, numita Mega Bloks. Dar nu stiu daca ei fac calendare din astea, n-am cascat ochii. Pentru Asia chiar n-am idee. Cumva ma astept ca la Japonezi sa fie mai degraba Mega Bloks sau un echivalent local decat Lego. Chiar nu reusesc sa imi aduc aminte ce firma de asa ceva am vazut acolo cand eram mic. Dar Japonezi sunt inca in relatie de amor cu americanii asa ca totusi as vota cu Mega Bloks. Care, cred sincer ca trebuie sa aiba calendare de advent. Stii ceva, hai ca studiez problema si iti spun daca gasesc vreun loc de unde se pot cumpara la voi. Intreb si eu ca un ignorant ce sunt insa: crezi totusi ca ar putea fi interzise pe la voi avand conotatie clar crestina? Sau in EAU sunt mai calmi/indiferenti in legatura cu subiectul? Citesc pe cineva din Kuweit (kuweitian domnul, dar cu blog in engleza) si spre surprinderea mea povestea la un moment dat ca el si le ia din Londra, la ei fiind interzise (ma rog, era acum vreo 2-3 ani cand scria asta, nu stiu daca mai e de actualitate, mintea sau era dramatic.) El le lua pentru jucarii, nu e crestin. Nici eu nu-s.
      Aaaaa da, de mic le consideram responsabilitatea mea pe fete! De aia ma si enervau asa cumplit! 😛 Ca se raspandeau! Si faceau ce voiau ele! Si se duceau unde voiau! Si nu faceau ce zic eu sa stea cuminti ca sa imi fie mie usor sa le pazesc! 😛

      Răspunde

    2. Aoleo, am uitat sa punctez cel mai important punct! Doi baieti = DOUA calendare de advent! Daca esti mama le iei la fel :P. Daca esti tata le iei DIFERITE :P. Ca sa simti ca traiesti timp de 24 de zile 😀 Eu asa as face…

      Răspunde

      1. E incredibil cat de toleranti sunt emiratezii cu manifestarile religioase altele decat cele ale lor, iar cei din emiratul Dubai sunt extrem de relaxati ! Exista biserici de toate felurile inclusiv ortodoxe si in Dubai (unde este un intreg compound cu vreo 10 biserici unele langa altele) si intr-un alt emirat (mai conservator de fel) Sharjah (unde a fost construita o biserica rusa care a fost inaugurata de Putin, asa mi s-a zis, dar n-am verificat daca e asa).
        Si nu am vazut prin alte parti decoratiuni de Craciun asa frumoase ca aici! Si peste tot in toate Mall-urile si in toate magazinele! In ziua de Craciun, casierele dintr-un supermarket aveau caciulite de Mos pe cap! Si sunt multe alte asemenea exemple!
        Intr-un Mall mai de fite (Wafi Mall) se organizeaza an de an o Santa’s Grotto extraordinar de frumoasa unde se inghesuie oameni de toate religiile – am stat de doua ori la o astfel de coada si am vorbit cu hindusi, musulmani … chiar am vazut un arab purtand kandoora (rochia alba si lunga traditionala) care venise doar ca sa faca poza cu Mosu’, el si familia destul de mare!
        Se pare ca UAE e o tara foarte cosmopolita, dar si are nevoie de turisti ca de aer, Dubaiul mai ales!! Asa ca fac si ei compromisuri!
        Sa stii ca, desi, sunt mama si nu tata, nu le iau lucruri la fel copiilor, iar ei sunt obisnuiti si nu se supara pe mine, se bat intre ei! 🙂
        Apropos de fete, celui mic chiar ii plac si se uita zambitor la cate o fetita! Deja e hotarat ca o sa se insoare si o sa aiba intre 4 si 6 copii! 😀 Celui mare nu ii plac deloc, chiar le-ar bate daca ar putea si ar fi lasat! 😀

        Răspunde

        1. Aaa pai e grozav! Chiar nu am stiut. Eu am avut parte de contacte cu arabi mai fundamentalisti si atunci cand ne-am intalnit formal a trebuit sa fac eforturi diplomatice serioase si slalom printre diferitele subiecte mai tabu. Asta in conditiile in care nu-mi prea venea nici mie sa fiu prea „intelept” fiindca contactele anterioare nu fusesera nici formale si nici fericite. Dar chestia este ca inseamna ca poti gasi cu siguranta calendar de advent :D. Tu iti amintesti daca ai vazut vreodata lego? De orice fel? Sau sunt doar Mega Bloks? (au o sigla gri pe care scrie Mega Bloks). Ca sa stiu unde ma uit, adica pe ce forum. Daca nu stii nu e bai, ma uit pe ambele :P. Ca-mi place!
          Si noi ne reglam jucariile la fel. Doar ca fiind atat de diferiti nu prea incapea lupta. Adice ce voia el nu voiam eu, ce voiam eu ii era indiferent lui.
          Atitudinea mea fata de fete era „intermediara”. Eu voiam sa ma casatoresc (nu incapea dubiu) si sa am trei copii Ruslan, Mladis si Tatiana. In acelasi timp ma enervau cumplit fetele si le-as fi batut. Daca as fi putut. De lasat, nu se pune problema, gaseam eu oportunitati, problema e ca fetele, in copilarie, sunt mult mai puternice si mai rele decat baietii. Si cum am aflat rapid…n-au onoare. Doooomne MUSCA! ZGARIE! Sunt cumplite :D. Dar trebuia avut grija de ele… 😛

          Răspunde

          1. Aici se gaseste sigur LEGO – Vlad al meu e mare fan si mereu se gaseste cate o ocazie sa isi completeze colectia.
            De Mega Blocks nu stiu, daca remarca copilu’ sigur aflam, asa habar n-am!
            Multumesc de interes, chiar sunt curioasa ce afli!

            Răspunde

            1. oricand!
              Uite, cica in Dubai nu, dar ar fi in Abu Dhabi… in Magrudys in Wahda Mall. Ajuta?
              Mie nu-mi spun nimic numele astea, dar asa zic astia pe forum.

              Răspunde

            2. Ooo, multumesc mult de tot! Nici mie nu-mi spune nimic numele, dar ne interesem, aflam! Sigur ca ajuta! Gasesc pe cineva din AD care sa mearga sa vada! Inca o data multumesc frumos! 😀

              Răspunde

              1. Cu absolut mare placere! E solidaritate masculina mai!

  2. Imi amintesc ca primisem un asemenea calendar din Germanica, cand aveam vreo 5 anisori. Er unul cu figurine de ciocolata, cu tematica „Craciuneasca”. Le-am mancat toate intr-o singura zi. Eram un gras gurmand cand eram mic – cum sunt si acum.

    Anyway, acum m-au intoxicat IGN si Gamespot cu recenziile lor in calendar advent. Eu vreau sa vad un catalog bazat pe un concept similar: one indie/retro game pe zi 🙂

    Răspunde

    1. As fi facut acelasi lucru, dar intampinam doua probleme:
      1) morala. Nu se cuvenea! Voiam sa fiu Samurai la acel moment. Excesele nu erau tolerate 😀
      2) fizica. Nu-mi placea ciocolata! 😛
      Dar verisoara-mea si prietena ei au fost de baza!
      Daca dai de asa ceva, zi si mie! Sunt all retro! (fiindca pe vremea aia mai aveam si eu timp sa termin/castig la jocuri :P)

      Răspunde

  3. Ha ! Ha ! Ce coincidenta ! Ca si eu am primit primul calendar de Advent to cam pe la 9 ani si tot dintr-o tara scandinava, dar era din Finlanda, si tot asa nici ciocolata nu era deosebit de calitativa, plus nici eu nu ma omoram dupa ciocolata, dar pe la 8-9 ani cred ca ma simteam oarecum obligat sa gust, mai ales daca era cadou, dar pana la urma nu am reusit sa mananc ciocolatele alea si majoritatea au fost aruncate.

    Am vazut recent pe 2 bloguri reclama la calendar de advent cu sushi, insa nu-mi dau seama cum poate functiona ca totusi sushi expira (ca posibila data de a-l manca) destul de rapid (chiar si daca il pui in frigider !

    Răspunde

    1. Si eu m-am simtit obligat sa gust, de aia si imi amintesc atat de clar ca era oribila :))))))
      Waaa ce scarbos suna! Inchipuieti mirosul! Desi, considerand ca data de expirare a lor este, cum bine subliniai, absolut uimitor, de cel putin 24 de zile eu zic ca-s dintr-un polimer alimentar. Adica daca au miros este stil deodorant/parfum iar aroma e sigur aromatizator alimentar. Ba sunt dispus sa fiu absolut sigur ca n-au SIGUR peste :)). In plus, mie unul mi se par perverse pe motivul „ce are sula cu prefectura”. Ciocolata o leg de Craciun si place copiiilor. Lego sunt jucarii, merg perfect de Craciun si plac copiiilor. Dar sushi? Ce are shintoistu’ japonez cu Craciunul? Cine naiba mananca peste crud zilnic pana la Craciun? Ce plod ar accepta asa ceva? Uite, asta mi se pare mie kitsch si snobaraie 😛
      Parca vad ca o sa apara un vartej de cotoroante ofensate, posesoare de calendar de advent cu sushi, care nimerite aici pentru intaiasi data si prima oara imi vor spune cat sunt eu de incult, ca sunt comunist (my all-time favorite) si ca e peste purrrrrr in calendarul lor :))))))

      Răspunde

  4. Asta este adevarata tortura, dupa cum desi ai spus. Nu as face nimanui asa ceva. Trebuie sa fii de fier ca sa te uiti la ele fara sa le atingi.

    Răspunde

    1. Sau fata! Verisoara-mea, in afara acelui mic incident din copilaria primitiva, se lauda ca ea ar fi putut si ca ii placea de moarte ritualul. Dintre baieti, taica-miu biologic, desfacea cu placere zilnic cate o casuta si-si monta dracia (el e mai degraba inebunit de varianta cu vrajitorul, castelul, alchimia si dragonii). Zilnic. Ii placea ritualul… Probabil inca ii place. Nu stiu daca are, n-a declarat.

      Răspunde

  5. Oarecum tot on-topic, mereu am fost ff curios, insa nu am indraznit sa intreb niciodata pe nimeni, de ce oare ff multe mame de fete le ameninta dietetic pe fetele lor in perioada de crestere in legatura cu sa le sperie ca se ingrasa, chiar si daca acele fete nici macar nu sunt obeze + ca si cum amenintarile unui parinte obisnuit ar functiona, fie in cazul unor posibile tulburari alimentare (sau chiar comportamente alimentare neobisnuite, mofturi, etc), fie in cazul unui caz de obezitate reala.

    Plus chiar m-am mai intrebat daca exista variatii culturale in legatura cu aceasta tema, adica de ex mamele din UE de est sau Asia sa isi ameninte mai des opiii de sex feminin in legatura cu asta decat mamele din America latina, stiind si ca mamele din UE de est sau Asia sunt adesea descrise in mass-media, chiar la nivel de stereotip cultural, dar si cercetat oarecum antropologic-sociologic-cultural, (nu prea riguros), ca fiind mai exigente si tiranice fata de copii lor pe diversi parametri de performanta (fie de Miss, fie de note la scoala, fie fete, fie baieti), decat mamele din Mexic sau naiba stie de pe unde.

    Eu chiar sunt curios daca exista variatii regionale in Romania in legatura cu stilul parental cultural al mamelor, atat fata de parametrul Miss la fete, dar si parametrii scolari atat pe fete cat si pe baieti, intre mamele din Moldova vs cele din Muntenia,Transilvania, Oltenia, etc ! Plus si in legatura cu mamele din fosta URSS (Ucraina, Rusia, Georgia, tarile Baltice, statele care se termina cu „stan”, etc) + fosta zona de influenta sovietica (DDR, Polonia, etc) + fosta RSF Iugoslava, inclusiv diferentiat mai nuantat pe zona mai larga Balcani + Grecia + tarile din UE de vest si Scandinavia ! Dar efectiv nu cred ca am gasit nimic asa comentat pe bloguri in legatura cu
    asta.

    De fapt, eu sunt mai curios in legatura cu tema mai larga a relatiilor mamelor cu fetele lor, mai ales pe teme de educatie parentala morala si sociala generala, insa zau, efectiv mi-a fost frica sa intreb pe cineva vreodata ceva in legatura cu chestia asta ! Iar de citit studii de pe Internet in legatura cu asta zau daca am chef, pt ca maj sunt oricum probabil de tip speculativ si de calitate proasta, si nu am de gand sa depun eu efort de nivel de a face meta-analiza de studii, ca nu e domeniul meu, dar efectiv sunt curios, si nu am indraznit sa intreb nimic niciodata nici la nivel de conversatie sociala + in general eu functionez afectiv + politic cf principiului ca NU mamele (probabil nici tatii) sunt „de vina” pt orice traznai fac copii lor, sau cum se dezvolta copii lor, cel mult poate mama primordiala Natura, (hai, daca e vorba de politica, sa fim politically correct si sa zicem ca si tata primordial D-zeu, daca tot El a conceput totul, inclusiv ideile de baza pe care le-a dat pt implementare mamei Natura, inclusiv conceptul de Hazard genetic, geografic, istoric, plus pe Adam si pe Eva, sau cel putin povestea lor, etc), dar ma rog, eu sunt si foarte pro-mama mea personala, asa ca e clar ca sunt ff subiectiv.

    Răspunde

    1. La primul paragraf ma tenteaza sa-ti raspund foarte putin stiintific si extrem de visceral: „de proaste!”
      Pai eu zic ca e gresit ca nu intrebi. In cel mai rau caz, dupa ce-ti fac eterna educatie ca scrii prea lung/prea fragmentat..blah..blah…, pot sa te dea si dracului. Desi nu cred ca te-ar da dracului ci majoritatea ar da demonstrativ ochii peste cap, te-ar pune la punct sau, ar povesti ceva dramatic in legatura cu cat isi iubeau mama si cum mama lor nu era asa (chiar daca era). Asta e cel mai rau caz. Dar cred cu tarie ca ai da si peste tipe care ti-ar raspunde cat de sincer pot ele. Ma ofer sa le enervez si eu. Adica sa intreb si eu pe tema relatiilor mame-fete (si fiindca ca si tine sunt mort de curios fiindca banuiesc o dinamica de-a dreptul interesanta). Chiar mi se pare un proiect interesant (mai ales prin potentialele implicatii in care un grup de femei mamoase si plinute vine sa ma bata! :D)

      Răspunde

  6. io habar n-am care e povestea cu calendarele astea, de care zici tu. E prima oara cand aud de asa ceva…ce incult sunt 😦 Dar stiu ca pe mine ma punea mama, dis de dimineata, sa ma catar in varful patului, ca sa ii spun ‘daca astazi e cu cruce neagra sau rosie’, ca sa stie de facem treaba ori ba…

    Răspunde

    1. Eu am aflat de chestia cu crucea rosie si neagra cand eram flacau. De la soacra-mea. Care era siderata de lipsa mea de constiinciozitate religioasa 😀

      Răspunde

      1. Eu am trait toata copilaria si adolescenta cu crucile astea, de o vreme mi-a trecut 🙂
        De calendarele astea am aflat si eu abia anul trecut, cand le-a trimis cineva, copiiilor mei. Nici nu mi-a trecut prin cap sa-i stresez cu bazaconii de genul „nu o mananci pe toata azi”(si nici nu le-au mancat), mai ales ca erau mici si nu prea pricepeau cum e cu timpul.
        Anul asta am incercat sa le explic ca sa nu o manance pe toatata odata (primita de la aceeasi pers), dar tot nu am mentionat cu zile. Mi-am propus sa ma documentez si eu, sa vad care-i ideea de baza, dar mi-am cheltuit timpul pe altele. Noi sa fim sanatosi!
        Deci nu, mi se pare o metoda mult prea dura de a invata copilul chestii, mai ales daca e sub … 8-10 ani, si, pe de alta parte, variantele care se gasesc pe la noi, au patratele de ciocolata care impreuna insumeaza vreo 50 gr ciocolata, m-am uitat cu atentie la asta, deci nici o probl sa se faca rau la burta sau ceva, nici macar la ai mei, care primesc ciocolata o data pe sapt, sau mai rar.

        Răspunde

        1. Eu n-am avut parte fiindca in afara de bunicul meu matern si una din matusile mele, toata lumea din jurul meu era atee. Iar bunicul meu nu era nici el foarte convins, dar fiindca fusese foarte pacatos (dpdv crestin) prefera sa se asigure cred. Matusa mea era pe bune credincioasa, dar pe ea oricum nu o lua nimeni, niciodata, in seama fiindca era cam proasta. Asadar mai degraba avea efecte defavorabile convertirii la religia crestina. De fapt, prima explicatie pe care am primit-o de la mama lui Serghei despre ce e o biserica a sunat in stilul urmator:
          eu: „ce e asta mica?”
          ea: „templu”
          eu: „ca al lui Apollo?”
          ea: „da”
          eu: „sunt preotese in ea care omoara oameni?”
          ea: „aproape. sunt babe”
          eu: „ca la azil?”
          ea: „dap”
          In dracia aia suedeza mie bucatile mi s-au parut mari. Dar eram mic… Stiu sigur ca nu le-a picat bine. Dar au mancat-o amandoua fiindca le-o dadusem eu dupa un fapt asa eroic. Cel putin asa declara acum verisoara…

          Răspunde

          1. Foaaaarte tare definitia biserici, si fff adevarata! 🙂 Daca n-ar exista fanatismul, lucrurile ar fi mult mai dragute, dar probabil si mai plictisitoare, daca ne referim la toate indeletnicirile, pe scara larga 🙂
            Eu nu am avut pe nimeni, extrem de credincios in jur, chair sufeream pt ca parintii mei nu prea erau. Pana la urma, m-a luat sub aripa ei, o pensionara din vecini 🙂
            Tata e si el ateu declarat, mama … avea foarte multa treaba, cand eram mica, nu avea timp, acum se mai da credincioasa, uneori. Cu incercari de postit (doar alimentar) si alte prostii, care nu au legatura, in esenta, cu toata treaba 🙂 Ma rog, vorbesc aiurea, sunt oameni buni, si nu fac pacate capitale, dar multe „respectari ale religiei” sunt si de fatada, luate asa … nemestecate, ametite cu altele.
            Eu am concluzionat ca nu iubesc foarte tare religia crestin-ortodoxa, multe lucruri din ea sunt aiurea, dar nici nu am pretentia ca o stiu pe toata sau ca o stiu f corect, iar despre institutia bisericii … sa fiu iertata, dar e complet pe alta planeta, fata de dogma. Religia in sine nu e rea, mi s-a potrivit multa vreme, vorba sotului: se muleaza perfect pe o persoana educata … umila, si este o metoda excelenta de subjugare, la scara larga. Din nou, conteaza cine o aplica.
            A … a venit cumnata cu o teorie, zilele astea, ceea ce suntem noi (adica noi si ei) are si un nume 🙂 nu suntem chiar atei, suntem agnostici panteisti 😀 E o strutzo-camila cam dubioasa, dar m-a distrat denumirea 🙂 Pe scurt: nu crezi neaparat intr-o divinitate, dar crezi intr-o ordine a universului.
            Gata, am plecat, deja aberez incredibil de mult, si inca n-am citit nici macar ce a scris Rudolph 🙂

            Răspunde

            1. Pai are dreptate cu definitia, zau asa :D. Si eu am uitat sa precizez ca n-am nimic cu religia, fereasca sfantul. E utila. Face manipularea mai usoara. Si oricat de prost ar suna, masele au mare nevoie sa fie manipulate, altfel statul asta de drept care ne face sa ne simtim asa confortabil n-ar mai exista. Asadar sunt pro-religie. Doar nu la mine :D.

              Răspunde

  7. […] Vienela Ana Cosmin Cabral Arhi Alina Chinezu Vladimir Andi […]

    Răspunde

  8. Referitor la istoria acestor calemdare de Advent, si de ce nu se prea stie de ele in Romania. Traditia este pur luterana germana de la inc sec 19, cand intial luteranii aveau obiceiul sa taie cu o cruce zilele care ramaneau pana la Craciun din saptamanile anterioare ale Craciunului, incepand cu a 4 duminica dinainte de Craciun, care putea sa cada intre 27 noiembrie si 3 dec ca data calendaristica.

    Desigur, in perioadele anterioare mai toti crestii de peste tot avusesera de secole dinainte anumite traditii dedicate Adventului, care erau de fapt 40 de zile de dinaintea Craciunului, care includeau si post si penitenta, dar luteranii au fost cam primii care au lasat postul la o parte, pe urma alti protestanti, pe urma catolicii, ei ramanad doar cu penitentele, etc.

    Suspectez ca luteranii germani, mai constiinciosi din fire, (c aerau germani), plus probabil mai impaciutori sau, depinde cum vrei sa o vezi, „cu fundul in 2 luntre”, din fire (pt ca erau luterani), deci posibil doritori sa impace si capra cu varza pe la inceputul sec 19, (cu bune relatii cu catolicii germani, de exemplu), este posibil sa fi inventat atunci acest obicei de a marca cumva zile astea de dinaintea Craciunului, dar sa nu fie nici prea vesel, nici prea trist, si pe urma si ciocolata fiind oarecum de post + trebuind sprijinita si economia, plus copii educati cf ultimele metode pedagogice recent inventate, incet incet s-au pus si ciocolate in loc de cruci pe calendare.

    Si la inceput aceste calendare cu ciocolata chiar se gaseau mai mult doar in Germania si Austria, pt ca fusese chiar o initiativa locala, oarecum de jos in sus, nu ceva de la centru. Desi dupa aia, anglicanii au preluat-o si ei, si alti protestanti continentali europeeni, pe urma a ajuns si in SUA, unde desigur ca s-a comercializat masiv, ca fiind o idee ff buna, la fel ca si Mos Craciun, si Halloween, etc.

    In Scandinavia, calendarele de Advent cu ciocolata au fost introduse abia in 1960, sub o initiativa educativa la TV in legatura cu cunosterea culturii altor popoare, probabil sprijinita la acea vreme, si de Luteranismul international(ist) modern in dezvoltare, si au devenit deosebit de rapid
    populare.(initial in Suedia, apoi Danemarca in 1962, apoi destul de rapid restul)

    Răspunde

    1. Pai clar de acolo mi se trage de fapt… (ma refer la faptul ca am primit calendarul ala), taica-miu biologic, in teorie macar, e luteran (el e foarte ateu, ceea ce nu l-a impiedicat sa cante la orga prin biserici cand era tanar si sarac ca-i taiase dictatoarea de mama-sa [un fel de Friga contemporana care inca mai traieste] bugetul iar nenii aia luterani nu l-ar fi primit daca nu avea patalamalele trebuincioase :D). Asta ma face sa cred ca a devenit macar la acel moment (de prestare stil lautar) constient de astfel de obiceiuri, probabil de la enoriasele carora le tragea clopotele :D. Sau fiicele lor (el e mai indiscrimnativ asa in ce priveste sexul frumos, puls sa aiba 😀 ).
      Sunt total de acord, eu traindu-mi ultimii zece ani inconjurat fiind fie de calvini fie de luterani as zice ca obiceiul educativ cu cumpatarea impus de blestematul ala de calendar le placea in mod deosebit. Sa fim seriosi, era o tortura ambalata intr-o forma educativa pentru progenitura si asta le place lor cel mai mult.
      Eu cred ca al meu era Suedez doar fiindca era mai usor de procurat pentru el in momentul ala.

      Răspunde

  9. P.S. Pt cititorii crestini ortodocsi amatori de conspiratii internationale, doresc sa dezvalui, acum ca s-a incheiat oficial si Razboiul Rece + au trecut peste 50 de ani din anul 1962, cand Suedia si Danemarca au aprobat calendarele de advent si la ei, ca Luteranii din organizatiile internationale, (pt ca exista 2 feluri de luteranisme principale, unele mai nationale, si unele mai internationale), reprezinta una din „mainile secrete” ale CIA din perioada Razboiului Rece oficial..

    Răspunde

    1. Dar nici KGB-ul nu s-a lasat mai prejos, pt ca la cativa ani dupa ce au aparut primii Luterani internationali, s-a creat si o alta ramura a Luteranilor internationali independenti.

      Insa Romania avand alte obiective la acea vreme, ea nu a fost implicata direct in acest schimb de informatii, ea era probabil mai mult pe post desemnat (si aprobat si de unii si de altii) de participant la jocul de-a telefonul fara fir, (desi, desigur ca au existat si cateva initiative de mare inteligenta originale „pur” romanesti independente si neatarnate de nimeni de-a lungul istoriei Romaniei), asa ca de aceea aceste calendare de Advent nu au fost popularizate in Romania, nici macar la nivel de shop-uri cu Kent, (care se stie ca oricum erau sub management partial BOR, cel putin rafturile cu Johnny Walker).

      Răspunde

      1. Ba eu, desi necunoscator profund in ceea ce priveste poporul roman, zic ca era ciocolata prea proasta si putina ca sa-si poata manifesta mamele romance un potential interes real pentru un astfel de bazdac!

        Răspunde

    2. Atunci nu pot decat sa insist asupra faptului (in caz ca nu e clar din restul blogului) ca eu pun o cat mai mare distanta intre crestini si persoana mea! :)))

      Răspunde

  10. Hei…acum imi doresc si eu un calendar din ala:(( Acuuum!! 🙂

    Răspunde

    1. Cred ca le gasesti la juma’ de pret acum. Ca a trecut Craciunul si sigur au ramas 🙂

      Răspunde

  11. ha ha 😦 not funny! Las ca-mi iau eu craciunul viit 2,3..cate vreau,nah! Diferiiite claar :))

    Răspunde

    1. Pai sunt mereu cel putin 2 de la Lego. Si infinit de multe de la firmele de ciucalata 😛

      Răspunde

  12. Nu m-au interesat pana acum,adica nu credeam ca au chestii dragute inside

    Răspunde

    1. Astea de la Lego sunt tare reusite. Alea de ciocolata pe mine nu ma atrag.

      Răspunde

  13. mie-mi place inghetata,Lego o sa vreau pt Matei al meu

    Răspunde

    1. Nu stiu de un calendar cu inghetata, dar nici n-am cercetat. Nu m-ar mira sa existe…
      Sa stii ca daca Matei e bebe, exista si calendar de Advent de la Duplo (astia sunt tot Lego dar pentru bebi, cu piese mai maricele sa un le inghita)

      Răspunde

  14. fac eu unul cu inghetata invelita in cioco..inghetata,cumva. Matei al meu e bebe doar pt mine si doar cand vrea el,in rest e maare,tot cand vrea el :). Are 3ani si 8 luni,merge Lego:)

    Răspunde

    1. Oooo da, merge! Merge sigur! Eu l-as lua pe cel cu castelul. Ala cu orasul e haios dar e net mai putin elaborat!

      Răspunde

  15. Acum e intr-o faza de obsesie cronica fata de trenuri,care dureaza de 1 an siiii,da pana la craciunul viit cine stie ce noua obsesie dezvolta….Oricum eu ma gandeam la un calendar numa pt mine :))

    Răspunde

    1. Pai faza cu trenurile e clasica. Toti am avut-o. De aia au si aparut trenuletele alea nemtesti 😀

      Răspunde

  16. ii ob-se-dat!! orice linie,dunga..la el e sina! si orice alta jucarie/non-jucarie(inclusiv om) poate fi folosita pe post de locomotiva sau vagon :))

    Răspunde

    1. Genele apa nu se fac. E o gena linkata pe Y :P.

      Răspunde

      1. Subscriu si la purandel obsedat de trenuri! 🙂 I-a adus Mosul unul misto, model clasic, cu un milion de detalii dar tocmai din punctul asta de vedere e cam subred. Asa cum banuiam, in seara de Ajun (ca atunci vine Mosul la noi), dumnealui si cu varul Marmotesc, se uitau cum se invarte trenul ala pe sine, mai ceva ca la … habar nu am, nu am termen de comparatie :)))

        Răspunde

        1. Hehehee pune-i si tu ochisori si motz la locomotiva :D. Fa-l mai prietenos 😛

          Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: