Fiindca nu se poate altfel!

Mi-a ajuns la urechi ca in Romania se cauta mamica/tatic adoptiv pentru felinul Vladimir. De 5 luni. Cu urmatoarea descriere:

„Pentru adoptie VLADIMIR, 5 luni, deparazitat, vaccinat, educat, foarte dragastos si torcacios, Bucuresti. contact: pisicipentruadoptie@gmail.com, 0757.955.061”.

Aici sunt poze cu el: https://www.facebook.com/media/set/?set=a.587806824578553.154409.100000477219451&type=1

Aici e o poza:

601218_587807014578534_1082041174_n

Deci va rog frumos, daca stiti pe cineva sa vrea dragutzul asta, nu ezitati. Are ceva in plus fata de mine! E DEPARAZITAT! Zau, poate il vrea careva ca eu nu pot sa stau surd la asa descriere „foarte dragastos si torcacios”.

LATER EDIT: Vienela a inceput procedurile de adoptie!! 

  10 comments for “Fiindca nu se poate altfel!

  1. februarie 11, 2013 la 6:19 pm

    Cred ca lesin daca nu va veni la noi frumosul acesta! Poate daca intram mai devreme la tine reuseam sa aflu pana acum raspunsul. :((
    Abia cand am intrat pe fb l-am vazut.

    • februarie 11, 2013 la 6:21 pm

      L-am tagged pe net. Acum 12 ore nu era adoptat saracul. Cred ca toata lumea e fie pe drum spre casa fie nu citesc inca mailurile. Sa vezi tu ca aflam maine!
      Eu de fapt cred ca aflii azi mai pe seara. Si sunt dispus sa pariez o groaza ca al tau e.

    • februarie 11, 2013 la 6:26 pm

      Felicitaaaari! 🙂

      • februarie 11, 2013 la 6:29 pm

        Si pe mine ma dor buricele degetelor de cat de mult aplaud initiativa si cat de tare ma bucur pentru bietul pisoi. Vezi si tu ce mutrita are saracul…

      • februarie 11, 2013 la 6:29 pm

        Sper din toata inima sa ai dreptate. Sigur persoana nu este online, altfel mi-ar fi dat un raspuns, chiar si negativ.

        • februarie 11, 2013 la 6:35 pm

          Sigur un raspuns vor da. Sunt oameni seriosi. Eu de exemplu as raspunde indiferent de. N-as raspunde pe loc daca as fi prins si n-as stii ca mi-a scris careva.

          • februarie 12, 2013 la 4:23 am

            Mi-a raspuns aseara, cand eu deja iesisem. Mailul contine nici mai mult, nici mai putin de 13 intrebari legate de conditiile pe care i le putem oferi lui Vladimir. Am raspuns acum (ora 5, 20), dar stau cu inima cat un purice, pentru ca am fost foarte sincera si i-am spus ca nu va avea acces afara si ca nu ne permitem sa ii dam Whiskas (asta era cel mai scump tip de hrana pentru pisici pe care il stiam). Nu as vrea sa ii schimb obiceiurile, dar daca dumneaei l-o fi hranit cu asa ceva… :(( Sper totusi sa se termine cu bine. Te tin la curent.

            • februarie 12, 2013 la 4:42 pm

              E uzual sa intrebe, nu trebuie sa te sperii. E foarte bine ca ai raspuns sincer, ajuta fantastic. Ai si atuuri, ai sta cu el acasa sa-l iubesti :). Whiskas cum ziceam nu ar fi prima mea optiune indiferent de finante. Daca vrei detalii iti dau pe mail, tot cum ziceam chiar nu vreau sa ajungem sa ne certam cu o cotoroanta care lucreaza la firma asta :)). Noi l-am adoptat pe Griphon (Fon-Fon ala mare rosu si paros). Avea 10 ani si fusese batut des. Tot am avut de raspuns la multe intrebari, ne-am dus sa-l vizitam (statea in Franta) sa ne pupam cu el si sa vada cum ne purtam cu el. Au venit si acasa sa vada cum se integreaza. Pe noi ne-a amuzat sa ne fie testate competentele. Dar cumva ne-a si placut. Imi place ca exista oameni care au atata grija de pisoii amarati. Daca stai sa te gandesi ajuta la responsabilizare. Un animalus nu e jucarie e un sufletel. E ca un bebe perpetuu. Citeste intrebarile ca pe un fel de check-list, eu asa as face. Adica m-as gandi daca am mancare, daca am nisip, unde sa-l instalez, daca am craticioara, ca trebuie vaccinat, castrat..etc. Nu e greu deloc chiar daca par multe la inceput. Ia orice nisip. Singura investitie mai mare pe care eu as face-o ar fi litiera. As lua o cutie inchisa cu filtru si usa rabatabila. De ce? Pai fiindca nu vrei sa miroasa nimic. Chestia de care iti zic nu este, bineinteles, ermetica dar e incredibil de eficienta. Nu miroase deloc. Intr-un apartament e foarte important. Sunt asa eficiente ca nu trebuie sa dai o groaza de bani pe nisip scump si-l poti schimba doar saptamanal (presupunand ca cureti regulat in timpul saptamanii). Mancare, ia absolut orice iti permiti. Ce ii dai asta va manca. Chiar daca face nazuri initial. Poti sa ii dai si ce mancati voi, va fi curios (stiu ca veterinarii zic ca nu e bine, dar ia mai da-i naibii trebuie sa aiba placeri culinare si pisoiul :P). Chestia cu hrana de pisic este ca sa iti atraga atentia ca un pisoi nu poate creste doar din resturile umanilor cum cred multi. De fapt, desigur ca poate trai din asa ceva, dar nu creste prea bine de aia traiesc putin la tara.
              Pe scurt tot ce-ti trebuie initial, ca trusou de pisoi proaspat este:
              (1) olitza (litiera) aici eu as investi un pic mai mult (cand iti permiti altfel merge orice cutie/lighian de preferinta din plastic, doar ca trebuie sa cureti cand face caca imediat, dar face o data pe zi, hai de doua ori).
              (2) nisip absorbant. Sigur ca poti lua din fata blocului dar nu e deloc eficient. Nisipul special absoarbe mirosuri. Nu trebuie sa iei din ala scump, zau asa. Au ajuns sa bage in ele bobite roz si bleu…sa fie gigea, eu unul rad cu lacrimi.
              (3) hrana uscata. E MULT mai ieftina cea varsata de la petshop! Nu lua cutii sigilate din supermarket. Sau ia din supermarket daca au varsata. Iei cat iti trebuie si poti testa sa vezi ce-i place initial.
              Si daca te lasa inima exista niste soricei de blanitza. Aia sunt boierie! BOIERIE! Costa un leu, am vazut online. Sunt geniali si yammi. O sa te distrezi cumplit vazand ce face cu el :)). Desi o maslina e intotdeauna mai buna pentru un mascul. Alea negre :D.

              • februarie 13, 2013 la 2:11 pm

                M-ai distrat cu maslina 😀
                Al nostru pisoi, Tigrutza, se juca chiar azi, cu un piusor de plus, ceva ce imita puiul de gaina in varsta de cateva zile 🙂 I-am atras atentia soacrei, ca nu mi se pare prea bine pt el, sau pt noi 🙂
                Ai avut dreptate, este foarte dresabila, e atat de jucausa si adaptata la viata pe care i-am oferit-o, incat parca suntem impreuna dintotdeauna. Chiar mi-am dat seama cat a crescut, cand am vazut cum incerca Matei sa o indese intr-un cosulet (nu prea reusea) in care statea f lejer acum cateva sapt 🙂
                Al nostru are acces afara toata ziua, isi face si nevoile acolo, si avem si cateva pasari in spatele curtii (special pt alimentatia copiiilor). Pui mici nu prea avem, dar mai sti? 🙂
                Am avut un pisoi, acum cativa ani, nascut in cotet la pasari (cred ca aveam si iepuri in vremea aceea), si era incredibil ce coabitare era acolo. Cand am avut iepurasi, mai ca nu le dadea tzatza, altfel ii lingea si ii dragalea de nu ne venea sa credem 🙂

              • februarie 13, 2013 la 4:20 pm

                Pai orice pisica trebuie sa aiba „ursulet” mai! E necesar! Toate matzele mele au avut un obiect al pasiunii. Trebuie!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: