Diagrame explicative

Verisoara-mea tocmai ce mi-a livrat niste diagrame care mi-au explicat si rezolvat doua dileme existentiale recurente. Si asta nu oricum, ci intr-un mod in care sa priceapa si mintea mea simpla de inginer practicant.

E adevarat ca mai apoi am petrecut toata dimineata incercand sa le gasesc online cu o rezolutie publicabila pe blog. Ea, evident, nu-si mai aducea aminte de unde le-a cules. Asadar am bantuit cu cuvinte cheie pe google, pizdind, pana le-am gasit. Chestia asta ar face-o probabil sa moara de satisfactie, da’ n-am de gand sa i-o comunic.

DILEMA 1

535youdroppedfood

DILEMA 2

WHERE-SHOULD-YOU-PEE-FLOWCHART

** evident, cum spuneam, nici una dintre imagini nu-mi apartine.

  1. Eu cred ca e bine ca arati pt publicul larg cititor de lb romana ca si in afara Romaniei se obisnuisc niste chestii despre care unii opineaza ca se intampla numai in Romania. De altfel, eu cum de ajunsesem in Copenhaga si in primul weekend de party de vara de strada asa pe la ora 6 am vazut un tanar danez get beget, chiar destul de sexy, si aparent chiar sanatos, si numai usor intoxicat cu alcool, facand pipi chiar pe niste trandafiri deosebit de elegant aranjati din fata unei cladiri istorice deosebit de impunatoare plus asa totul era frumos si curat si cu un design asa de lux ca intr-un soi de atmosfera de toaleta din aia de hotel sau magazin de super lux, incat imediat mi-am zis, zau, asta e un oras chiar potrivit pt mine, ca poti face pipi in aer liber, insa cu decoratii cu design asa ff sofisticat in jur !

    Răspunde

    1. Pai eu credeam ca publicul stie ca „masculul care face pipi pe spatiu public” nu e o chestie tipica pentru plai mioritic. De fapt eu nu stiu NICI o chestie care sa fie pe bune si specific romaneasca. Cu atat mai putin una „rea”. Eu unul n-am probleme sa ma manifest pe spatiu public fiindca prefer de 1000 de ori sa iau o amenda decat sa ma certe femeia si sa ma fac si de jena.

      Răspunde

      1. Adica eu unul am botezat locuri importante si de potential turistic din cam toate orasele pe unde am stat. Asadar sunt tehnic ale mele.

        Răspunde

      2. Si eu banuiam ca nu era ceva tipic romanesc, dr nu eram sigur, pt ca in blogosfera romana auzisem ca e ceva tipic romanesc, iar in blogosfera SUA auzisem ca e ceva tipic indian (din India), desi nu-mi venea sa cred, asa cum ziceai si tu, mai ales ca eu vazusem asta si la Moscova si in Finlanda si in Norvegiia, si in Franta, nu mai vorbesc de ce era in Anglia, asa ca m-am bucurat ca se reconfirma ce credeam si eu. Pt mine a fost importanta totusi , cred, ambianta, ca zau, mi-a placut ff mult asta cu trandafirii, chiar mi-a adus aminte de o toaleta publica de la un magazin care mie mi-a placut ff mult, Bergdorf Goodman din New York City.

        Răspunde

        1. PS De fapt nu cred ca erau trandafiri, erau asa un fel de panselute sau gura leului, eu nu ma pricep la flori, dar erau niste flori ff gingase si catifelate, dar totusi solide, nu prea fragile, plus ff frumos asortate coloristic, si aranjate asa ff frumos decorativ.

          Răspunde

          1. care semanau cu tapetul din toaleta de la Bergdorf Goodman, asta voiam sa zic, plus si mirosea asa frumos in jur, adica nu se simtea ca era vorba de pipi, si era totodata un parfum natural, ecologic, si subtil, nu ceva asa de gen dezodorizant de calitate proasta

            Răspunde

        2. Pai nici macar nevoia de a se simti unici nu e tipic romaneasca, hehehe.
          Intorcandu-ma la chestiunea in discutie, eu cred cu tarie ca unde exista betivi, exista si consecinta. Cu regret, betivii altora nu-s mai educati decat ai vostrii :D. Oricum, eu zic ca intr-adevar tipul care a facut pipi la trandafiri a dat dovada de curaj nemaipomenit care pe mine aproape ca m-a lasat fara aer! Eu unul, prefer sa am in fata o zona de protectie gen copac sau zid. Este utila nu numai in caz de potentiala agresiune externa, dar si pentru a evita accidentele alea cu cazutul in fata. Ceea ce, in conditiile sus mentionate, e mai mult decat neplacut si pune problema daca a meritat efortul in primul rand. Faptul ca tipul presta la jardiniera ma conduce la urmatoarele concluzii:
          (1) isi supra-aprecia capacitatile (probabilitate mare, fiind tanar)
          (2) era constient ca poseda un echilibru atat de incredibil incat potentialele accidente erau excluse
          (3) era constient ca poeda capacitati peste medie de auto-aparare sau stia ca populatia locala are grad crescut de toleranta (votez cu doi)
          (4) era exchibitionist drept care ignora potentialele pericole fiindca dorea sa-si satisfaca compulsia.
          Oricum ar fi eu il admir!

          Răspunde

          1. Zau, si eu l.am admirat. Chiar era tanar, desi desigur adult, parea si ff sanatos, atat dupa cum isi mentinea echilibrul desi era intoxicat cu alcool, cat si din cum arata jetul si portiunea expusa a organului emitent respectiv, plus si din faptul ca am observat din faptul ca conversa peste umar cu un amic de-al lui ca era in stare de multitasking verbal conversational chiar superior, fara elemente patologice care sa poata sari asa in ochi din prima, asa ca zau, chiar am cazut in admiratie totala si eu, si aceasta intamplare a reprezentat, printre altele, chiar una din cele care mi-au produs chiar bucurie in acea zi ca am inca oportunitatea de a functiona ca sef de stat de gradul 2 in Danemarca, (chiar daca pozitia respectiva este destul de dificila, insa daca esti inconjurat asa de elemente chiar tinere si sanatoase, plus o atmosfera asa in general totusi toleranta, plus cu design totusi luxuos, zau, iti vine speranta mai buna !)

            Răspunde

            1. Stai asa, vreau sa stiu si eu unde e design luxos in Copenhaga?! Sau zici asa prin comparatie cu Stavanger? (ca atunci inteleg). Daca nu si te referi asa la modul general, zau asa vrea foarte tare sa stiu la ce zona/loc te gandesti, fiindca desi mie imi place foarte tare Copenhaga si as locui cu mare placere in el, zau ca nu l-as defini vreodata ca luxos. Nici macar in restaurantele considerate de localnici „luxoase” nu pot sa zic ca am fost covarsit de senzatie. Deci, vorbesc foarte serios, cum stiu ca voi merge relativ des prin Copenhaga, ti-as fi recunoscator daca imi poti spune niste zone cu design luxos (acum sau cand le descoperi).

              Răspunde

              1. Pai asta era pe langa restaurantul ala ff scump Noma, dar am vazut si pe altii pe langa muzeul ala cu sculpturi de inspiratie clasic antic greceasca numit Gliptoteca, care e asa cam intre primarie si Tivoli, si am mai gasit un loc frumos in parcul de langa castelul Rosenborg, si mai sunt niste scuaruri linistite asa pe langa muzeul de arta.

              2. La Noma n-am ajuns niciodata fiindca trebuie rezervat cu prea mult timp inainte si eu mereu pierd din vedere asta si-mi amintesc in ajun. In plus pe mine ma cam demotiveaza locurile unde abunda prea multi tipi care au nevoie de validari sociale asa ca prefer totusi ceva mai putin posh si chiar nitel alt stil. Ca sa nu zic ca eu am gusturi culinare de mujic si in general in locurile scumpe stil Noma simt nevoia sa te faca sa simti ca a meritat sa dai banul drept care mananci tot felul de ciudatenii alimentare (si de regula frantuzisme, chestie care ma lasa rece ca e totusi mancarea locala de aici) din care nu pot manca decat o foarte mica parte.
                Gliptoteca mi-o amintesc foarte clar fiindca era sa mor in fata ei :D. Voiam sa trec vis-a-vis ca sa fac o poza cu toata latimea draciei pentru Kadia si n-am vazut ca se pronise traficul. Mama…ce mi-a facut :D. Noroc ca am gasit ce restaurant cautam pe acolo!
                Langa Rosenborg, chiar pe colt vis-a-vis de parc (cum vii dinspre Nyhavn) eu-mi amintesc doar un barulet care facea sucuri bio (in combinatii asa ca niste cocktailuri) si un fel de panini cu diverse. Luxos nu era, dar era minimalisto-incarcato-modern. Misto combinatii de culori. Plodu’ care lucra acolo insa era crunt de decerebrat, dar nu m-a deranajat ca avea reviste misto. Altfel n-am prea stat pe acolo, pe motiv ca n-aveau restaurante de interes si eu de fiecare data cand am ajuns in zona aceea de Copenhaga faceam un aprig turism culinar (nu stiu de ce dar mereu pe la 4-5 ne-am nimerit acolo). Cand mi-e foame nu gandesc. Cred ca puteau sa aiba expozitii de design stradal si eu tot dupa mancare m-as fi uitat.

  2. Trecand prin Geneva m-am gandit la diagramele tale.

    Răspunde

    1. Si n-ai baut si un Calvinus ca sa-ti amintesti de ce stai totusi in Franta? 😀

      Răspunde

  3. PS pt mine luxuos nu inseamna neaparat impunator, dar mie personal Copenhaga mi se pare luxuoasa mai mult prin partile care imi amintesc de zona unde locuia bunica mea in sectorul 2 din Bucuresti, desi nu seamana arhitectonic neparat, e mai mult asa ca un aer, nu stiu cum sa zic, e ceva care desi e ceva total mahala asa plus un stil amestecat si imitat, desi amestecul mie mi se pare original chiar daca nu e ff coerent urbanistic, adica desigur ca nu e asa ca Bergen, plus desigur ca e o amestecatura de sec 17/18/19/20, total asa claie peste gramada dar nu in vreun strat ordonat, sau cf unei viziuni unitare, nici chiar macar pe acelasi cartier, e ceav pur si simplu dezvoltat asa cum s/a nimerit, desi desigur ca se conserveaza si se respecta niste chestii, insa nu cf unui stil anume, in nici un caz o viziune asa coerenta chiar si pt acelasi cvartal, e un soi de urbanism naturalist organic, care pt mine ideologic si conceptual NU e cel mai preferat de mine personal, insa aici, in acest caz special, mai ales cu trafic auto real redus ca la vremea RSR cand eram mic in Bucuresti, plus asa cu rondouri cu panselute sau flori asa ca in unele zone din sectorul 2, (din partea lui mai dinspre piata Obor, de pe langa primaria sect 2, nu aia ceva mai bogata mai catre centru), mie mi se pare asa destul de elegant si primitor, la nivel de lux ! Dar tine de copilaria mea, si tine si de faptul ca am trecut prin Copenhaga si cand eram copil, cand pt mine chiar peste tot era asa un drum catre casa oricum, indiferent unde era casa.

    Răspunde

    1. Da, azi am remarcat si eu ca Bucurestiul memoriei mele e complet altul decat cel actual. Si anume oras curat, verde si degajat. Ceea ce nu mai e. Am vazut pe un blog misto niste poze facute dupa niste diapozitive din Bucurestiul anului 1964 (facute de un american) si m-a surprins ca cu exceptia masinilor si autobuzelor care erau still 1964, ala, exact ala, e Bucurestiul memoriei mele. Desi eu l-am vazut de prin ’96 pana prin ’01 mai intens asa. Si da, avea un anumit gen de aer de lux. Un lux clasic. Cumva cam ca Marriott din SUA. Sau ca Moscova.
      Copenhaga mie mi-a dat mereu o stare de bine. Nu o stare de exaltare cum imi da aerul din Bergen (care pe bune parca e vrajit pentru mine, nici nu pot merge prin orasul ala zburd de-a dreptul), dar o stare de foarte bine. Ma simt exact ca acasa si eu. Nu din motive arhitecturale evident. Ci asa, senzatia de confort.

      Răspunde

      1. Eu stare din aia de extaz nu am avut decat pe malurile oceanului Pacific, dar sa fie totusi si cladiri umane si urme de trafic in jur, nu neaparat asa imediat langa mine, dar sa stiu ca sunt accesibile, nu asa doar o plaja pustie sau o padure, ca altfel cred ca mi s-ar face frica si as deveni politeist animist destul de rapid, adica as incepe sa idolizez fiecare pietricica sau frunzulita sau veverita, atribuindu-i puteri de zeu, plus inaltandu-le totemuri ca sa ma ajute si pe mine la fel cum au ajutat-o vrabiutele si caprioarele si pe Alba ca Zapada ! Ca pitici nu cred ca aveam norocul sa vina, ca totusi stiam ca eu sunt om mai obisnuit, nu merit chiar asa ca Alba ca Zapada sa vina piticii sa ma ajute !

        Răspunde

        1. A fost extaz natural sau ajutat chimic? 😀

          Răspunde

        2. Ah, stai ca tu zici mereu ca esti impotriva drogurilor. Reformulez, era extaz natural sau etilic? 😀

          Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: