Etimologie

Inspirat fiind de unul din site-urile americane pe care le frecventez, am decis sa postez si eu hartile astea pe motiv ca orice European verde trebuie sa sa poate denumi obiectul pasiunii, in limba locului, in aceasta era a globalizarii salbatice! :P. Deeeeeci:

BERE (nu necesita explicatii importanta cunoasterii acestui cuvant):

7SCE9Zzh.png

CASTRAVETE (sa fie pentru sufletul subsemnatului):

foEviIBh.png

CEAI (dumneavoastra in leaganul slav + + + observati, regiunea secui-autonoma, hehehe):

v9CVzGSh.png

TRNDAFIR (heee, iaca cine face nota discordanta – n.b. nu ma refer la individa cu picatele! :D)

X09yy7Fh.png

BISERICA (nu a ma-tii, dar ca la voi „la nimenea”, in sfarsit puteti zice asta in legatura cu ceva! 😀 ):

doeKJ7xh-1.png

  1. Ff misto ! Am mai vazut niste chestii din astea cartografice interesante, am impresia ca unii chir si-au facut un soi de specialitte de genul asta cartografic real,mai ales pe lingvistica,si se studiaza si diverse terminologii regionale, si dialecte, etc, e chiar ff misto asa ca idee !

    Răspunde

      1. Multumesc frumos! Sunt tare misto! 😀

        Răspunde

    1. Si mie mi-au placut suficient incat sa le postez 🙂

      Răspunde

  2. Imi place de nu mai pot postul.Eu sunt o impatimita a hartilor, de orice fel pentru ca ofera o viziune de ansamblu si comparativa totodata asupra unui subiect.Dar hartile..le-ai prelucrat tu?culorile de la legenda, scara si inscrisurile de pe tari?

    Răspunde

    1. Nu, nu, nu! Hartile nu sunt facute de mine, eu doar le-am postat. Dar cred ca in photoshop si cu google translate, nu are cum sa fie prea greu de facut 🙂

      Răspunde

  3. Imi pare rau ca nu ai cautat mararul. Acolo ai fi avut mari bube pentru ca e confuzie si coincidenta de plante, apropos de grecescul maratho 🙂 Ar mai fi cateva dar iti recomand sa cauti (sper ca nu este pe net) cartea lui Marius Sala care a cam pus in cur multe legate de etimologie, slavi si asa mai departe. Acum vad ca l-au publicat si alte edituri, nu numai cele obscure, universitare, uite, pe asta de exemplu nu o am:

    http://www.librarie.net/carte/160365/101-cuvinte-mostenite-imprumutate-create

    Mai sunt cativa de citit, am acum lapsusuri, ca inainte de plecat cu plugul la arat cartofi prajiti, imi vin in minte Dan Dana si, preferatul meu (am avut onoarea sa impart o bere cu dumnealui), Sorin Olteanu.

    iaca si un link interesant de pe site-ul lui Sorin.

    http://soltdm.com/langtdm/thes/d/DPS.html

    (cateodata imi e rusine ca scriu numele unor oameni atat de importanti, parca as face crima ca indraznesc, deci sper sa nu te superi ca ti-am dat tema, dar is misto, cartea lui Sala nu mai e pe raftul meu, s-a dat la divort, dar merita citita)

    Răspunde

    1. Am sa le caut! Mai ales daca zici ca am sansa sa le gasesc.
      P.S: nu ar trebui sa iti fie rusine, scriitorilor le place sa fie citati :D. Chiar si celor de gramatici 😛

      Răspunde

  4. Ma uitam cum ii zice poporul sami la ceai, deadja…ma gandeam daca nu cumva o fi de la „tata” in lb rusa, poate ca o fi venit pe acolo un shaman care vorbea ruseste si le-a dat ceai sa bea, si s-o fi prezentat ca el ar fi tata lor, si sami l-au confundat pe el cu ceaiul, ca ei nu aveau cum sa inteleaga conceptul de paternalism, acest concept fiind inventate de feministele academice care s-au inspirat de la dizidentii anti-comunisti si pro-capitalisti academici, (sau invers, zau, nu stiu cine a avut intaietatea folosirii cuvantului paternalism in mod politic oarecum peiorativ), pe cand
    poporul sami era fara nici o ideologie academica specifica si daca zicea cineva ceva in timp ce le dadea un obiect cadou, mai ales asa cald si bun ca ceaiul, zau, cum sa le dea prin cap ca omul ala se prezenta pe sine insusi, adica isi facea reclama siesi in loc sa faca reclama la cadou, sa zica ce e aia ce le da acolo !
    Eu recunosc ca idealizez cam mult poporul sami, care sunt asa de fapt niste tigani, dar zau, ei erau asa cu renii la casa lui Mos Craciun, plus apar oarecum asa sub forma unei batrane finlandeze care statea si fuma o lulea sau oricum era inconjurata de o afumatura de peste, intr/un cort, ceva destul de puternic mirositor probabil, plus ava puteri divinatorii si shamanice si intelepciune, oarecum asa ca o tiganca, in povestea Craiasa Zapezii a lui HC Andersen, dar care i-a ajutat pe copii protagonisti principali, si si de aia eu admir asa poporul sami,mai ales cel rezident pe teritoriu finlandez, desi imi dau seama ca dl HC Andersen era un romantic.

    Răspunde

    1. Faci o confuzie. „дядя” = „diadia” inseamna „unchi”, NU tata. Tata este „отец” = „otet” (ultimul t ca tz) sau, informal, „papa”. Insa, tot informal „дядя” mai inseamna „unchies”, „mosulica”, „tataie” si este adresat fie unui batranel (desi se prefera alte nume mai mult sau mai putin periorative pentru batranei) fie, ca gluma, argotic, unui prieten. Cred ca in romana s-ar traduce, in cazul ultim, ca „bai mosule!”. Deci, „дядя” este fie unchi (sensul propriu), fie unchies/tataie (sens informal), fie apelativ argotic.
      Nu mi s-ar parea insa ciudat ca ceaiul, in cultura sami, sa fie asociat cu batranii satului. Stii cumva cum il fac? Englezeste sau ruseste?

      Răspunde

      1. Am uitat sa adaug: desigur, un shaman este foarte potrivit denumit „diadia” (in sensul informal) fiindca este de presupus ca de cele mai multe ori este un om in varsta care inspira incredere. Deci ai putea avea dreptate. Adica te-am contrazis strict tehnic :).

        Răspunde

        1. Da, ai dreptate, dar eu la shaman ma gandisem, si asa ca poate am nimerit-o chiar din greseala ! Am citit ca sami cunosc in primul rand ceai facut din frunze de plante considerate medicinale, si desi cunosc si metode de preparare de elixiruri, de obicei nu prea fac infuzii asa complicate ci mai mult arunca o mana de frunze in prealabil uscate (sau uneori chiar prospete dar perpelite pe o tigaita pe un foc astfel incat sa devina uscate asa in mod artificial, ca si cum ai praji niste alune la tava deasupra flacarii sa le faci crocante) de diverse plante in apa clocotita si le fierb acolo 10 minute si apoi beau lichidul. Frunzele plantelor cel mai des folosite de sami pt ceaiuri sunt:
          * lingonberry (tyttebaer, merisoare de munte asa ca niste coacaze portocalii)
          * o planta nordica numita laurul sf Anton, sau fireweed, sau pe suedeza rallarros, (cu radacina comestibila cu gust de sparanghel, cu mugurii si florile comestibile asa crude in salate, iar cu frunzele bune pt ceai)
          * o planta cunoscuta in tot nordul ca un soi de panaceu asa miraculos, care vindeca de toate, inclusiv cancer, fiind antioxidanta, ajuta si la afectiuni de tiroida, deci si la anxietate sau depresie, numita Rosenroot, Golden Root, sau Rosewort
          Si mai fac ceai din radacini de feriga.

          Răspunde

          1. Oribil! :))
            P.S: Am impresia ca si romanii fac ceaiul tot asa simplu, fara arta.

            Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: