Vraci local

Cum a doua jumatate a anului este „sezonul zemos” in calendarul cam oricarei fiinte umane cu puls si posibilitati ambulatorii, am zis ca nu strica sa iau atitudine si, in spiritul numelui blogului, sa postez trei zemutze cu aspect dubitabil, dar care-s pare-se foarte eficiente in lupta cu rhinovirusul multdatator de raceala si muci. Desigur, nu trebuie sa ma credeti pe cuvant, fiindca eu NU le-am testat. Inca. De fapt, sincer, astept cu rabdare sa se ofere o femeie din familie si sa-mi spuna si mie rezultatul. Ca asa-s eu, viteaz! Ce-i drept ma si blocheaza faptul ca-s numite ceai si insist sa scriu inca o data crezul meu de capatai: CEAI e doar frunza de Camellia sinensis. Restul se numesc simplu, borsarel (cu sh si å****). Nu zic, poate fi un borsarel divin, dar tot borsarel e. Fiecare cu idiosincraziile lui, iar eu am un stol grasut care nu migreaza toamna.

Ca totusi sa am cititori dispusi sa testeze ororile de mai jos (eu imi pun banii pe cititoare, ca sa fiu sincer…) va spun urmatoarele detalii vitale:

(a) idea tinta al postului (adicatelea nu textul, divagatiile si opiniile mele) si anume „bauturi de trecut muci” nu este de fel originala ci inspirata din articolele unor persoane mai competente (cel putin aparent). Nu ca as afirma, doamne fereste, ca ale mele comentarii conexe si relativ pe langa subiect ar fi originale, dar macar astea imi apartin! 😀

(b) cum se deduce din punctul (1) cele trei retete de mai jos NU sunt ale mele! Sincer, puteti testa cu incredere! (si sa-mi ziceti si mie rezultatul, daca, desigur mai puteti). Sunt de pe Bon Appétit. Deci, aproape bag mana in foc ca NU ucid.

Deeeeeci:

(1) Bran’s Dream  

Skjermbilde 2013-11-22 kl. 06.56.11poza

Ingrediente (dap, evident, e traducerea si conversia in unitati europene, atat):

  • (a) 1 pliculet de ceea ce generic si vag cred ca se numeste in romana „ceai de fructe”. In fapt, orice ceai din tipul de fruct numit „baca” (am aflat si eu ca asta e echivalentul in romana al „berry”). As adauga aici ca eu totusi nu va sfatuiesc sa folositi de matraguna sau patlagea rosie :D. Zau ca as merge pe chestiile deja validate gen capsuna, afine, cirese, etc. Desi ma doare sufletul amarnic sa spun asta fiindca fiind blog de farmece m-ar fi interesat sa stiu rezultatul unui ceai de patlagele. Pe altul.
  • (b) ~44 ml de rom alb
  • (c) 7-8 ml zeama de lamaie proaspata
  • (d) 1 lingurita de miere
  • (e) o coaja imbarligata de lamaie. Ca mai jos:

Skjermbilde 2013-11-22 kl. 07.14.01poza 

Protocol de lucru:

Se imerseaza pliculetul de ceai in cam 180 ml de apa pentru 2-3 minute, dupa care se arunca. Apoi se adauga romul, lamaia si mierea.

(2) St. Brunos’s Cure

Skjermbilde 2013-11-22 kl. 07.19.11poza

Ingrediente:

  • (a) ~30ml gin
  • (b) ~30ml lichior Chartreuse galben. Asta e un lichior frantuzesc facut de, evident, calugari (denumit dupa manastirea din muntii Chartreuse). Contine alcool (oooo…) si vreo 130 de alte ierburi. Detalii aici.
  • (c) 1/4 de lingurita de bitter Angostura. Astea-s un tip de bitter usor de de gasit (eu am). Din notiunile invatate azi: „1 dash = 1/8 lingurita”
  • (d) ~120ml cidru de mere
  • (e) ~30ml zeama de lamaie proaspata
  • (f) ~15ml miere
  • (g) 6 boabe de piper negru
  • (h) o felie de mar

Protocol de lucru:

  • (1) Se amesteca (a), (b), si (c) intr-o cana calduta.
  • (2)  Se aduc la fierbere (d), (e), (f) si (g) intr-o oala, amestecand ca sa se dizolve mierea. Apoi se strecoara lichidul.
  • (3) Se pune felia de mar… asa, de fofo.

(3) Winter’s Truce

Skjermbilde 2013-11-22 kl. 07.39.07poze

Ingrediente:

  • (a) 2 lingurite de ghimbir proaspat, tocat fin
  • (b) o lingurita de miere
  • (c) ~15ml de  lichior Chartreuse verde
  • (d) 15 ml de grappa (sau whisky alb)
  • (e) 7-8ml de zeama de lamaie proaspata
  • (f) 7-8ml de extract de ecchinacea
  • (g) 1/4 lingurita de bitter Angostura
  • (h) 1 betigas de scortisoara

Protocol de lucru:

  • (1) se incalzesc (fara a a ajunge la fierbere) (a) si (b) in cam 180ml de apa. Apoi se iau de pe foc si se lasa sa 5 minute.
  • (2) intr-o cana calda se pun (c), (d), (e), (f), (g).
  • (3) se strecoara infuzia de ghimbir de la punctul (1) in cana de la punctul (2)
  • (4) se pune betigasul de scortisoara. Tot de fofo.

**** NU, nu-mi pun diacritice romanesti nici mort, nici macar daca s-ar scobora bunul Dumnezeu personal din ceruri sa ma roage preaplecat. Fiindca nu voiesc eu, nu din vreun motiv logic, fereasca sfantul. Fiindca, nah: șțâăî. Da’ nope! Uit’ asa!

  1. Vlad, tu eşti perfect şi fără diacritice. 🙂

    Răspunde

    1. 😀 Asa e! Diacriticele sunt pentru femei si copii!

      Răspunde

  2. Care bitter, care rom? Si ce facem daca in casa exista doar tuica de pruna ?

    Răspunde

    1. Se achizitioneaza rapid cele necesare :D.

      Răspunde

  3. Cred ca Bran’s Dream am baut, dar nu stiam ca se cheama asa…oare de la ce vine denumirea asta ? AA, e din Game of Thrones ? Zau, e o chestie comerciala oarecare ca aceste bauturi probabil existau si dinainte dar acum le-a dat nume din filme recente, dar de ex la vremea filmului Pe Aripile Vantului, poate le zicea altfel, de ex Leacul lui Mammy,sau Visuri Scarlett, etc

    Insa,acest comentariu mapune pe gandit ca uite ca nu au scris multi bloggeri despre istoria cocktail-urilor…am citit eu o data undeva ca berea cu coca cola a fost inventat de niste anglo-saxoni betivani aflati prin Arabia,unde era interziis sa se consume alcool,si ei puneau bere in cutii e coca-cola,ca sa nu ii vada nimeni ca beau,si au pus din gresealabere peste niste coca-cola,si le-a placut…plus am citit ca si primul cocktail din lume, bloody Mary…desi zauNU imi vine sa cred ca asta a fost chiar primul cocktail din lume,a fost inventat tot din greseala, desi nu-mi ddau seama cum,pt ca trebuie sa pui si sos de rosii si tulpina de telina, si nu cred ca lumea poate folosi o telina si sos de rosii din greseala,ca aia e o supa, sau poate s-o fi rasturnat niste gin din greseala intr-o supa…In orice caz,eu incurajez acumpe bloggeri sa ia exemplu de lamine,asacum acum eu scriu pe blog o Istorie a Dacilor,altii sa scrie o Istorie a Cocktailurilor, ca zau,pe asta din urma as fi interesat sa o citesc si eu.

    Răspunde

    1. A, pai si eu cred ca e vorba de GoT si ca e facut ca sa atraga atentia asupra bauturii fiindca site-ul ala are vreo ^jde mii de retete de tot felul de bauturici mirobolante si ametitoare.
      Bere in Coca-Cola? Bai asta e dubla-blasfemie!
      Adica eu sa scriu un post cu o istorie a cocktailurilor? 😀 Am cazut eu in cap, da’ zau ca nu m-am lovit asa rau. Pai daca e sa o scriu apoi trebuie sa citesc si sa studiez problema, sa tin minte si apoi, fereasca sfantul si asa sa ma ajute dumnezeu… sa o si scriu. Nici mort. Nici sa ploua cu carnati. Pooooate-poooate pentru un car de vodka daca ma poate asigura ala de mi-o vinde ca face durerea de cap sa dispara. Asta de acum, nu aia de dupa vodka. Aia de dupa vodka e alt gen de durere si zau asa, e mai suportabila. Sau m-am obisnuit eu cu ea. Nu neg. Apropo, de vodka, tu ai vreo explicatie medicala la de ce trece balbaiala cu alcool? Ca mi-e lene sa caut.

      Răspunde

      1. Care balbaiala, bre, ca dupa vodka iti tac si gandurile. 😀

        Răspunde

        1. :))))))))))))))) ai cerul gurii negru, zau asa! Dar ce pot sa-ti zic, gura ta adevar graieste! 😛

          Răspunde

  4. Bine,vad ca trebuie sa ma chinui tot eu sa scriu istoria cocktailurilor, dar poate dupa ce termin cu istoria dacilor, sau poate o pot impleti in niste articole de tip intermission/pauza printre articolele despre daci…dar NU pot sa promit ca voi utiliza mai mult de 2 perspective istoriografice pt cocktiluri, (asa cum fac la daci), din care una va fi cea mai tipic romaneasca dedicata personalitatilor care au putut inventa sau denumi sau promova un cocktail anume,si cealalta trebuie sa fie cea recomandata de Scoala de Istorie Annale franceza, cred, pt ca suna asa mai intelectual, (desi nu prea stiu ce fel de perspectiva istorica e asta, dar ma voi documenta pt daci,si pe urma o voi aplica si la istoria cocktailurilor, daca vad ca se potriveste)

    Răspunde

    1. Cat despre berea cu Coca Cola, desi legenda inventiei nu stiu daca e adevarata, se pare ca exista, chiar si imbuteliata gata pt consum, nu numai preparata asa pe loc, in Germania, mai ales pe langa Berlin si de-a lungul autostrazilor, (confirmat din multiple surse din UE si din SUA si din Rusia, inclusiv formuri de discutii de cunoscatori de bere si de cocktailuri, plus si wikipedia), plus vad ca si la restaurantul sau bodega turistic recreativa din Los Angeles numita Chalet Edelweiss, (http://m.opentable.com/restaurants/chalet-edelweiss/menu/34459 ), se pare ca se cheama Diesel, http://www.flickr.com/photos/21171429@N06/2716480634/

      Răspunde

      1. Desigur asta nu inseamna ca tot ce exista pe lumea asta e si bun de bagat in gura, si sunt de acord cu Epistola nr 1 a apostolului Paul catre Corinteni,in care in paragraful 6,liniile 19-20, acesta recomanda tineretului sa fie mai atent fata de trupurile oferite lor ca echipament pt uzul lor personal atata timp cat sunt in viata, si sa le compare cu niste templuri, deci sa fie mai atenti cu ce introduc in ele pt consum, plus si cu ce le decoreaza, vestimenteaza, incalta, etc., astfel incat sa nu deranjeze sau sa dezechilibreze Sfantul Duh din ele, si sa il cinsteasca asa cum se cuvine.

        Răspunde

        1. Sorry…nu stiu ce a apucat-o pe Anneline ca de cateva zile asculta numai programe cu evanghelisti americani la TV, probabil e ff stressata de la facultate cand a inceput sa-si dea seama in ce s-a bagat de dragul unor copii surdo-muti sau balbaiti…dar au poposit in oras si niste promoteri Iehova, sau Latter Day Saints, nu stiu ce sunt, dar sunt evanghelisti, care incearca sa evanghelizeze lumea trecatoare.

          Răspunde

          1. Hmmm e interesanta! Si stie asa un review cu ultimele tehnici anti-balbaiala? (ca sa nu trebuiasca sa caut si citesc eu, nu de alta…).

            Răspunde

            1. Pai nu,tocmai de aia a dat lamedicina,ca si-a dat seama ca asa ca simplu logoped nu reusea sa faca mare branza sa ajute atattia copii cu tulburari de fonatie,numai ca acumcred ca a dat de statisticile medicale care ii arata ca de fapt nici mediicii nu pot oferi mare lucru,zau,e ceva ff dificil de adresat, e ceva care aparent tine si de limba nationala,cica in Danemarca maj copiilor invata sa se pronunte verbal cu intarziere din cauza ca pronuntia e asa de complicata (de parca ai fi fonfait si cu limba asa scoasa din gura, asa gen copil cu polipi in nas care respira pe gura, si cica asta e adevarat corectand si pt alte cauze, desi mie nu-mi vine sa cred ca e un studiu chiar asa de riguros, dar am sa caut. Am sa caut si cu balbaiala,ca mai susm-amluat numai dupa ce zice Anneline,nu dupa ce am verificat eu,si ea e totusi asa o incepatoare aflata oarecum intr-o faza asa mai de soc si awe fata de cat are de invatat si in ce naiba s-a bagat acuma.
              .

              Răspunde

              1. Sunt mai intarziati ca germanii? Pe bune?

              2. Desi asa la nivel popular atat social cat si mass-mediatic e raportat de multa lume ca copiii danezi invata sa vorbeasca mai tarziu decat alti copii europeeni (in alte limbi materne), si mie mi-a fost raportat asta chiar de niste danezi plus finlandezi care sunt interesati asa de limbi straine, (desi lanivel mai popular,nu chiar asa de super inalt stiintific), zau,eu nu amvrut sa cred asa si chiar
                i-amintrebat de unde si pana unde si au zis ca s-au facut studii,etc. Insa, ddatorita intrebarii tale,chiar amstat sa caut,si de fapt exista studii care raporteaza acest lucru doar in comparatie cu celelate limbi nordice, cu lb engleza, spaniola,si italiana,plus mai recent un studiu deosebit de complex si de super-stiintific cu lb croata, care probabil asta ultimul a pus capac la toate si i-a determinat pe toti sa zica ceva catastrofic degen,ah, e adevarat ca copii danezi invata sa vorbeasca mai tarziu decat TOTI !…insa NU am reusit sa gasesc absolut nici un studiu comparativ cu copii de lb germana materna…dar drept sa spun sincer sincer,am impresia ca probabil un vorbitor de lb germana materna are o parere despre un danez dupa cum vorbeste si daca ii studiaza limba ca este un retardat major irecuperabil,(desi desigur ca NU este asa,dar unui german un danez probabil suna ca o persoana cu impedimente deosebit de grave de vorbire,similare cuiva care a avut un accident vascular cerebral sau mari probleme de anoxie de creier la nastere, si mai are probabl si idiotie timpurie cauzata de un mixedem de la o gusa endemica…zau,sincer, nu ar zice absolut nimeni asa ceva, insa amvazut ce privire au nemtii care invata lb daneza,si chiar si cei mai prietenosi dintre ei,si cei mai luminati la cap, zau,pronunta perfect daneza daca ac asa usor peprostul,nici nu trebuie sa exagereze in mod cabotin prrea tare, ca am vazut o persoana de tip bunica germana cu studii superioare care habar nu avea daneza, dar s-a prins asa dupa 2 lectii ca daneza e ca si cum iar incerca ea sa vorbeasca la mintea unui nepotel de 2 ani care e si cam tare de ureche si cam retardat, si duap asta a inceput sa prnunte daneza extraordinar de super corect,iar gramatica si vocabularul asa de zi cu zi, (desigur poate nu ala de literatura de inalta clasa sau argou profesional, sau mai stiu eu ce experesii populare specifice), sunt extraordinar de usoare pt o persoana care stie lb germana insa care stie germana ca lb materna,pt ca daca o stie ca a 2-a limba,atunci pur si simplu e prea fixat in greseli,si efectiv nu are cumsa deina flexibil chiar asa de usor fata de lb daneza,pt ca am vazut si un polonez care stia germana, care incepuse sa devin ade-a dreptul ridicol in daneza,pt ca si el se prinsese ca trebuie sa faca pe prostul, insa nu cunosea lb germana la un nivel atat de inalt incat sa faca pe prostul in mod subtil si placut asa cum ai vorbi cu un copil mic ci iesea ca o maimuta,si nu avea nici un haz plus iesea si gresit,atat pe lb germana cat si pe lb daneza.

                Insa,cumuland toate aceste lucruri, plus unarticoldin The Economist, care ear tangential oarecum temei, eu personalpot sa spun ca am impresia ca este posibil adevarat ca si copii germani sa aiba dificultati reale mai mari decat media atunci cand invata sa vorbeasca,insa nu amstat sa caut pe Google studiiledelb germana despre acest lucru. dar suspectez ca germanii au studii si mai multe si maibune si mai complexe despre asta chiar decat danezii, si sunt sigur ca si ei au raportat la ei acolo ca si copii germani au ceva dificultati, nuami ca zau, nu cred ca s-au comparat cu croatii, ci probabil numai cu englezii si francezii si probabil chinezii la nivel ff riguros.

              3. Nu exista studii facute de germani despre danezi? :D. Ma gandeam ca le-ar placea sa poata demonstra riguros ca plozii altora sunt altii mai lenti decat plozii lor in ce priveste viteza de invatare a limbii, hehehe.

              4. Profund non-statistic, eu cunosc personal un caz izolat in care junele, supus fiind simultan la multa germana (mama [din principiu] si tatal [nascut/crescut german]), norvegiana (in afara casei + prieteni de familie) si rusa (mama cand renunta la principii) prefera ordinea (1) rusa, (2) norvegiana, (3) germana (daca e dispus sa se lase fortat de principiile materne, tinut de labe si obligat sa vorbeasca cu tac-su’ in germana) :D. Ca numar de cuvinte stie rusa>>norvegiana>>germana. Ca pronuntie eu zic ca germana e tot ultima.

        2. Trupul meu nu e un templu si la el nu ma inchin. Prefer sa ma inchin la trup de femeie. Ca e mai interesant 😀

          Răspunde

      2. Fie m-a scutit dumnezeu sa o vad, fie mi-am reprimat-o activ.
        Ca la noi s-ar bea o astfel de oroare nu ma mira. Ca nemtii o accepta, e semn ingrijorator si de decadenta germanica :D.

        Răspunde

    2. Pai ce are Romania cu cocktailurile? Ce se beau la voi? Ca eu n-am prins in Romania asa ceva. Decat ness cu Coca-Cola (inventie geniala care ar trebui propusa la premiul nobel)

      Răspunde

      1. Nu, plus mie nici nu-miplac cocktailurile decat asa in poza, dar eram eu curios asa sa ma ocup de o tema istorica mai colorata decat aia cu dacii….zau,plus un cocktail chiar parac te imbie sa scrii o istorie a lui, cae ceva asa ca oopera de arta sau o moda, e ceva ff placut sa scrii istorii despre opere de arta,si in ce context s-au nascut ele, pe cand dacii erau un popor adevarat,nu o opera de arta…medievalii cica ziceau daci si la danezi, desi cred ca e o greseala totala bazata pe o fonologie gresiita, danezii pronuntau asa in mod danez ceva de gen eu sunt dan(g)kus,si italienii (calugarii universitari, ca despre astia era vorba) intelegeau „dacus”,si asa le ziceau…sau poate dacus incepuse sa insemne asa in general barbarii de la nord…dar NU cred,cred ca prima varianta e cea mai plauzibila,e ff greu sa intelegi ce vrea sa zica un danez si el pe tine…nu stiu daca am mai dat acest videoclip, http://www.youtube.com/watch?v=8_iixmqSBQw

        Răspunde

        1. Vai ce nepoliticos! 😀 Si primejdios! Sa musti mana care te hraneste istoric… Daca raman fara petrol?! 😀

          Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: