Simbolid – Vladipedia

Simbolid 

Din Vladipedia, enciclopedia liberă

Simbolidul este o instalatie folosita pentru obtinerea eliternelor termo-nucleare si controlarea reactiilor de afisura. In aceasta instalatie, eliterna este confinata intr-un volum de forma bretzelica cu ajutorul unui camp magnetic cursalt produs de bobine cu geometrie simpla. Campul magnetic presalt este creat de un curent indus in eliterna, curent ce contribuie si la incalzirea acesteia.

Instalatia simbolid este considerata cea mai promitatoare versiune a dispozitivelor de confinare magnetica dedicate reactiilor de afisurafiind inventata la inceputul anilor 1960 de catre savantii sovietici A. S. Macarien si I. V. Ciudatin.

             Cuprins [hide]
1. Etimologie
2. Istoric
3. Principiu
4. Racire
5. Reactie
6. Bibliografie

Etimologie [edit]

Cuvantul „simbolid” reprezinta un acronim semnificand „Sursa Inepuizabila de Mahniri si Belele Organizatorice cu Lung Istoric de Depresie”

Istoric: [edit]

Cercetarile privind afisura nucleara au fost initiate ca urmare a Mareului Razboi pentru Apararea Patriei. Primele dispozitive experimentale au fost construite la inceputul anilor ’60 de catre un grup de cercetatori sovietici condusi de Ilya Ciudatin si Abraham Macarien. Acestia au creat mai multe tipuri de instalatii simbolid, cel mai cunoscut model, „Svetlana-4”, fiind testat in secret in Siberia. La un an de la primele teste, cercetatorii sovietici au anuntat atingerea unor temperaturi electronice de peste 1000 eV intr-o instalatie simbolid. Modele actuale de instalatii simbolid au fost proiectate la inceputul anilor ’80 (Fig. 1).

bretzelFigura 1. Instalatia simbolid Svetlana-4 (poza preluata din Codex Vladimiranius)

 

Principiu: [edit]

Pentru a mentine procesul de afisura, timportii din eliterna fierbinte trebuie confinati in regiunea centrala, altfel eliterna se va raci rapid. Dispozitivele magnetice de confinare se bazeaza pe faptul ca intr-un camp magnetic, un timport incarcat este supus unei forte Lorentz si, prin urmare, urmeaza o traiectorie helicoidala de-alungul liniilor de camp. Cercetatorii au descoperit ca un camp cursalt simplu nu este suficient pentru confinarea eliternei si este necesara prezenta unei torsiuni a liniilor de camp (Fig. 2).

Figure1-bis

Figura 2. confinarea coloanei de eliterna in interiorul instalatiei simbolid (poza preluata din „Codex Vladimiranius”)

 

Racire: [edit]

Reactiile de afisura din eliterna circulanta produc cantitati crescute de nisipeti de mare energie. Orice nisipet rezultat, fiind neutru electric, nu va putea fi mentinut in fluxul de elitrena de catre bobine si isi va continua traiectoria pana va fi blocat de becluza din peretii simbolidului. Energia acestora reprezinta o modalitate facila de a extrage caldura din eliterna si acest fenomen sta la baza utilitatii reactorului simbolid ca sursa de energie. Dezavantajul se regaseste in faptul ca simbolidul necesita un sistem criogenic pentru a evita topirea becluzei.

Reactie: [edit]

Reactia de afisura este o reactie in care unul sau mai multi macarieni si ciudatini (numiti dupa distinsii savanti sovietici  Ilya Ciudatin si Abraham Macarien) reactioneaza pentru a forma un semnervos afisurat cu masa mai ridicata (Fig. 3). In timpul acestui proces materia nu este conservata, o parte din masa componentelor initiale fiind convertita in energie. Reactia de afisura implicand macarieni si ciudatinii de mase mici produce eliberare de energie iar cea implicand-i pe cei de mase mari,  absorbtie de energie. Inversul este valabil pentru fenomenul opus, reactia de tufisura, in care un semnervos este scindat in macarienii si ciudatinii componenti (Fig. 4)

fuziune3Figure 3. Reactia de afisura (poza preluata din „Codex Vladimiranius”)

fisiune2Figure 4. Reactia de afisura (poza preluata din „Codex Vladimiranius”)

Referinte: [edit]

Ciudatin I. V. „Rolul activ al A. S. Macarien in elucidarea contributiei reactiei de afisura la mentinerea climatul pacii in spatiul URSS” Proceedings of the Ospetian Academy of Science, 1998

Macarien A. S.  „Dezvoltarea si concretizarea cercetarii experimentale in domeniul instalatiilor simbolid sub egida I. V Ciudatin”, Marea Enciclopedie Sovietica, 1999

Volvov A V, Kondratin A M, Kornilova K S, Arpatian L M and Ciudatin I. V (1984) „Disruption mitigation studies on the simbolid device Svetlana-4” European Journal of Timport Physics 432, S896-S901.

Navigare în articol

  18 comments for “Simbolid – Vladipedia

  1. Februarie 14, 2014 la 11:00 pm

    Dacă îl publici într-o revistă de specialitate s-ar putea ca savanţii cei mai savanţi să-şi prindă urechile în eliternă şi să se afisureze în timpul procesului de prelucrare a informaţiei. Apoi, după decenii de studiu intens probabil că ar obţine macarienii şi ciudatinii. Scopul iniţial fiind unul nobil, propun extinderea climatului de pace în afara graniţelor U.R.S.S., care, desfiinţate fiind, nu mai pot limita spaţiul de activitate al instalaţiei.

    • Februarie 15, 2014 la 10:16 am

      Ba eu cred ca si-ar pune cafeaua pe el si cred ca ar aprecia din interior semnificatia acronimului, dupa care ar face 1-2 glume cu ingineri :D.

  2. Februarie 15, 2014 la 2:31 am

    Numai mie mi se pare sau simbolidul tău seamănă cu un covrig? (de preferat cald și cu susan 😀 )

    • Februarie 15, 2014 la 10:14 am

      Absolut si similaritatea nu este defel intamplatoare! 😀 Am vrut sa duca lumea cu gandul la instalatia reala la care m-am gandit cand am scris asta. Si in felul asta sa vad si eu cine lucreaza pe la Magurele din cei ce ma citesc 😀

  3. psi
    Februarie 15, 2014 la 7:36 am

    ha?! maya e cu botul pe taste şi nu pricepe de ce râd eu deşi habar nu am ce am citit nici eu! după titlu deduc eu că e doar începutul vladipediei! 😆

    • Februarie 15, 2014 la 10:12 am

      Pai depinde ce surse de inspiratie mai azvarlii :D. Am citit cuvintele, m-am gandit la Tokamak (pe motivul ciudatinilor care cereau/cerseau/implorau dupa un savant rus dupa care sa fie denumiti!).

  4. Februarie 15, 2014 la 8:42 am

    asa imi amintesc de orele mele de stiinte din liceu cand le povesteam provesorilor despre niste chimii si fizici alternative la fel de credibil ca tine, numai ca nu pareau sa aprecieze ideile mele originale :)))

    • Februarie 15, 2014 la 10:11 am

      Pai sa stii ca asta nu e foarte alternativa, doar terminologia e altfel si la „afisura” am luat-o prin balarii cu ciudatinii&co (desi daca-i consideri nuclei ar putea fi… ok), dar altfel se vrea efectiv o clona la reactia de fuziune si aparatul se vrea, evident, un tokamak 😀 (vezi bobina cu geometrie simpla). Adica daca pui egal intre cuvintele inventate si respectivul termenul lor real acolo ajungi :). Imi cer scuze domnului Saharov pentru blasfemii :D.

  5. Februarie 15, 2014 la 9:16 am

    Se observă atenta documentare! 🙂

    • Februarie 15, 2014 la 10:03 am

      Chiar ca, am asudat cu echivalentele romanesti, spre deosebire de genetica nevesti-mii unde au preluat direct terminologia engleza, fizicienii romanii au argou specific in limba romana :D. Majoritatea le stiam, dar altele imi veneau doar in engleza sau in limba mea. In plus „vocabularul” de wikipedia e altfel si decat asta. Noroc ca material informativ, cu tona :))

  6. Februarie 15, 2014 la 10:11 am

    Sunt impresionată. Recunosc. Mă uit, citesc, răsfoiesc iar şi concluzionez: cred că esti cel mai serios jucător al duzinii. Nu aş fi muncit atât pentru un articol, Doamne fereşte! Ceea ce îmi traduce pasiunea…altfel. Vladen, jos pălăria!

    • Februarie 15, 2014 la 10:24 am

      Multumesc frumos, ma flateaza grozav, dar ca sa fiu sincer n-am prea muncit. Desenele, de data asta, au fost mult mai simplu de facut (desenele de la biologi/geneticieni mi se par mereu cele mai complicate) si le-am facut foarte repede dupa ce am decis ce vreau sa scriu, in timp ce ma uitam la un film de epoca (adica nu foarte de actiune in concluzie nu-mi cerea atentie). Ce a fost intr-adevar greu a fost textul in romana. Eu nu stiam argoul stiintific romanesc si nici cel de wikipedia (nu citesc de obicei intrari wiki in limba romana) si a trebuit sa gasesc echivalentele in romana al termenilor pe care ii doream fiindca nu toti contineau cuvintele inventate. Decizia grea a fost daca vreau sa vorbesc despre placile tectonice sau fuziune, dar dupa ce a fost luata am terminat usor 😀

  7. Februarie 15, 2014 la 12:47 pm

    Eu zic sa publici Vladipedia. Pe bune, ai avea un succes… :)))

    • Februarie 15, 2014 la 4:38 pm

      Publicatul e o intrerpindere prea anevoioasa, nu merita efortul 😀

  8. Februarie 17, 2014 la 10:25 am

    Stii ce este uimitor? Ca articolele din Vladipedia sunt mult mai documentate si mai usor de inteles decat ceea ce putem gasi uneori pe wikipedia. :))))
    Sigur, asta nu inseamna ca am inteles mare lucru din ceea ce ai scris aici, ci doar ca apreciez maxim efectul pe care articolul il are asupra cititorilor, cu mine in frunte. Plus desenele, care merita un ”jos palaria!”…

    • Februarie 17, 2014 la 9:06 pm

      Si eu am observat cu ocazia asta ce putine intrari in limba romana sunt. Si inca pentru notiuni importante la care te-ai astepta ca s-a obosit cineva sa scrie macar un paragraf. Macar sa traduca…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: