Despre dobanditul de baclava

Cale de-o saptamana in urma, Camelia mi-a troznit urmatoarea poza pe FB:

Screen Shot 2014-07-02 at 13.21.59

Evident, dupa ce mi-a stat ce clefaim in gat si-am holbat ochii ca melcul, am cugetat scurt si am decis ca da domne, c’est moi! Ba chiar imi seamana si tzoala din imagine cu alea de le port la festivitatile socio-nationale, doar ca a mea n-are guler de blana. Nu ca n-ar putea avea, ca tocmai ce-am descoperit ca are niste gaici plasate in cateva locuri in jurul gatului, de unde imi inchipui ca se prindea dracia. Da’ mie imi place blana pe animalul de-o creste, nu pe animalul de mine. Ah… si caciula mea n-are loc de urechi. Din nou, nu ca n-ar putea avea! Asadar, inocent si relativ flatat de a fi comparat cu un motan, am inceput sa arat poza in jur. Cu mandrie nedisimulata! Totul a decurs relativ decent, cu doar cateva chicoteli infundate feminine, chicoteli pe care am ales sa le ignor, pana a ajuns la unul din membrii masculini ai clanului. Respectivul, dupa ce a dat un ochi, s-a uitat fix la mine printre gene si m-a intrebat calin: „hmmm…. oare ce semnifica faptul ca romancele te percep ca pe un motan imbracat in costum de clovn tarist cersind arhaic voie sa mananci prajitura? Ooooare o fi de bine?!” Si-am intepenit. Ca eu nu ma gandisem la asta! Nah, e de-a dreptul naucitor cum alegem sa vedem doar ce ne convine :D. Dar, facand abstractie de socul initial, am inceput sa cuget cu aplomb la intrebarea de mai sus. Oare ce-o insemna?! Si cum eu unul tot nu-s in stare sa-mi dau seama (mie tot imi place ca am fost asociat de data asta cu un motan, nu caine, iar romana mea stiu ca este vetusta pe motiv de slav) am decis sa sondez terenul si sa aflu ce cred diversii ca semnifica in ochii romancelor asocierea intre mine si poza de mai sus. Asadar, cateva pareri, citez:

  • Tata (prins cu capul intr-o troaca cu inghetata): „pai habar n-ai sa vorbesti cu femeile, pan’ termini tu cu formalitatile fie s-au plictisit, fie cred ca-ti bati joc de ele. Cand se prind ca esti serios, te plac  pen’ca esti exemplar de muzeu. Da’ de ce-ti faci griji acum? Lasa asta…. ti-am aratat-o pe Fucsy?! Uite ce tigrata e si ce nas roz! „
  • Kadia: „mmmmmm….baclaaaaavaa…. Trebuie sa trec pe la turc sa intreb de taietei pentru cataif”
  • Colegul (1): „da’ de ce e o pisica in costumul ala? E costum de turc? De ce zic femeile din Romania ca ai costum de turc?”
  • Colegul (2): „da’ tu mananci baclavale?!”
  • Colegul (3 – vorbitor de romana din Rep. Moldova): „, tu chiar vorbesti asa?! Si nu rad alea di tini? hihihhi” (aici m-au gadilat bombeele kominterniste, mai ales ca eu zic fara preget ca romana mea e MULT mai buna ca a lui plus categoric lipsita de accent in ultimii 7-8 ani).

As fi intrebat-o si pe mama da’ nu e disponibila pentru prostiile mele. Oricum ar fi inutil, fiindca stiu ca mi-ar zice scurt si fara sa ia capul din carte: „inseamna ca esti bleg. N-ai nimic altceva mai UTIL de facut?”.

Asadar nu-s foarte luminat. Astept cu interes si parerile dumneavoastra daca pohtiti sa vi le exprimati. Mai ales cele ale romancelor din blogosfera.

P.S: tocmai ce-am citit si voiam sa va impartasesc si domniilor voastre ca posturile de genul celui de mai sus (adica despre propria persoana) sunt rezultatul unei maladii degenerative numite „petronelita”! Urmand semiotica blogeritei care a descris aceasta conditie medicala, as spune ca dansa ar concluziona ca ma aflu undeva in stadiul 2 al acestei maladii, adica faza acuta. Ideea mi-a placut grozav! V-as pune link spre descriere ca-i demna de a intra in medicina interna a lui Harrison, dar nu mai stiu pe unde naiba am citit-o. Cred ca asta ma baga cumva, desi inocent, la faza III a bolii, aia cu tendinte de cronicizare.

P.P.S: nu stiu cine este pacientul 0 (adicatelea Petronela), cea care a stat la baza studiului clinic al blogeritei cu talente medicale, dar tare mi-ar placea sa stiu! Daca o stiti, nu va sfiiti sa-mi impartasiti! Vreau si eu sa o citesc. Mor de curiozitate.

44 de răspunsuri la „Despre dobanditul de baclava”

    1. Ha! N-am stiut ca-i asa cunoscuta! Adica, totusi, cum dracu am reusit sa aud de ea?! Hmmm….

  1. „Nu cerceta aceste legi, căci eşti nebun de le-nţelegi”! Cunoşti versurile? Ei bine, când vine vorba de femei şi de semnificaţiile găsite de ele, mai bine te laşi păgubaş. Importantă este doar concluzia finală. Iar în cazul tău ea este că femeile românce te plac. Așa că nu mai fă sondaje de opinie! Cei întrebați fie nu înțeleg nimic, fie sunt individioși (exceptând-o de Kadia). 🙂

    1. Vag. Cred ca Cosbuc sau nu? Cred ca Cosbuc. Imi suna foarte cunoscut ritmul. Ha, continua ceva de genul
      din codru rupi o ramurea ce-i pasa codrului de ea
      ce-i pasa ..[nu mai stiu ce]. ….de moartea mea
      Nu? E ca un cantec in capul meu, dar da, zic ca-i Cosbuc.
      Pai m-or placea, dar comparatia cu un pisoi o fi tocmai de bun augur? 😀
      Kadia se gandeste la cataif de cand s-a intors din Turcia si orice referire la Turcia se termina in baclava si cataif 😛

      1. Comparaţia cu un pisic e de foarte bun augur – din punctul meu de vedere. Eu mi-am ales bărbatul – adică l-am lăsat să mă aleagă 🙂 – fiindcă avea/are în el ceva de cotoşman = motan cu caftan, în viziunea mea 😀

  2. Poci ca sa dobandesti ambele link-uri

    http://lorenalupu.wordpress.com/2014/07/01/petronelita-sau-boala-degenerativa-a-tanarului-autor/
    si inspiratia
    http://acestblogdenervi.ro/author/petronelarotar/
    io una cand am vazut poza m-am gandit ca de fapt Camelia in calitatea ei de pisic autodeclarat te intreba daca are ea voie la baclava, considerandu-te o figura cu autoritate paterna.
    Chiar m-am repezit si am tagat-o intr-o baclava pe care am mancat-o sa nu apuci cumva sa ii interzici inaite
    Pe langa subiect, am vazut ca mai veniti pe la nunti in Romania. daca imi ia Dumnezeu mintine si ma marit,poti sa particii la nunta in costumul asta? Promit sa nu o las pe Kadia sa se plictiseasca, de tine oricum or sa aiba grija nuntasii, daca punem 5 euro poza poate scoatem si un ban :))

    1. Deja ma simt vinovat ca nu stiu de doamnele astea… Rama in urma sunt. Ia sa ma pun la punct.
      Ala e costum de barbat, mai! Cum sa fie o pisicuta? E motan! 😀
      Neeeah, ai vrea tu… n-are bani nici imparatul. Trebuie sa fie ocazie din aia fara scapare! Desi sa stii ca ala de femela e muuuult mai nasol si de purtat si de imbracat. 😀

  3. acestblogdenervi.wordpress.com
    lorenalupu.wordpress.com
    Le citesti pe amandoua si iti dai seama singur cine ce rol are.

    1. Mai chiar toata lumea le stie! Nu-s bloguri decedate, nu? Si eu care credeam ca stiu toate scandalurile de salon din blogosfera… Ca-mi inchipui ca dupa dulcele stil romanesc, nu se iubesc, si nu-si scriu cu dragoste, nu? :D. Una e trol si cealalta copac?

      1. :)))
        Naiba stie ce e cu dragostea asta si cum se manifesta ea.

      1. Mi-am revenit! Paaaaaai daca PANA si tu stii, tu care poate sa-ti falfaie prin fata un scandal in care esti implicata si sa nu-ti dai seama pan’ nu-ti spun eu, clar mi-am dat cu firma in cap si trebuie sa fiu trimis la re-educare…

    1. Asta-i ala de unde incepe apocalipsa cu muci. Stiu eu de la (1) filmele cu zombi si (2) Kadia. 😀

  4. întrucât mă simpt întru vină de a fi cercetat și găsit numita poză poznașă carele te dezvăluie în desăvârșirea-ți felină, cred că trebuie să grăiesc adevărul:
    1. când am văzut poza am zis: asta-i vladimirianus al nost cu straiele lui de sărbătoare alergându după câinii otomani cu biscuiţii ceia puturoşi.
    2. singurul regret este că întrebarea ascunde de fapt adevărul dobânditoriu. cu toţii ştim că tu ai dori să dobândeşti de fapt cataif.ceea ce ne-am dori de altfel şi nouă.
    3. orice agent kominternist, cum de altfel te ştim că eşti, posedă rara calitate a deghizării într-un chipeş şi calin motan.
    să mai grăiesc? să mai las şi altora? 🙂

    1. 1. Pe cuvant ca am simtit mistorul croncaneilor alora (cine-o mai lua Purina vreodata!!!) si m-au trecut sincron sentimentele de vinovatie fata de potai cand te-am citit acum :)))).
      2. ce-i drept e drept. Cataiful e mirific si as da si Crimeea… oops, pardon, alt teritoriu (kominternist spun: apartinand mai bine altora), pe o bucata din aia mare si porceasca.
      3. absolut. Problema apare cand trebuie trecut, cu gratie, vreun gard. Ai vazut pisica aia care a cazut in tomberon? Iaca..

      1. dacă mai vorbim mult de cataif aşa îmi bag o rezervare la turcia cu mâine inclusiv, cât zici miau! că mi-i dor! 😀
        cât despre cele două bloguri recunosc vinovată că, deşi ţi-ai zis fetele de ele, eu doar ce am auzit şi… mâlc. petronela rotar este din braşov, jurnalist pe la o televiziune, dar cum eu sunt un blogger mic şi îmi plac blogurile mici…
        şi: vezi ce se întâmplă când pui întrebarea potrivită la omul potrivit? trebuia să ne întrebi direct pe noooi! 😀

          1. în august, arkadaş, în august. kedi hîzîr! 😀
            dacă reuşesc să scot grecia din capul consortului! sau… găsim kataifi şi baklavas şi pe la poporu’ elen! haaaa!

              1. s-a adjudecat deja: în apropiere de muntele pelion, la doi paşi de meteore şi termopile va fi leagănul pisicii. în august. 😀

              2. Doar nu te duci la manastarile alea?! 😀 Sau te duci…???

              3. neee… la termopile vreau să ajung şi prin satele alea faine. 🙂

  5. Eu nu am inteles nimica, nici din articolul principal, nici din comentariile de sub el, insa pot sa raportez ca m-am dus cuminte unde am fost trimis cu link sa citesc ce e aia petronelita, am citit, am facut un comentariu si acolo, (unul chiar neobisnuit de scurt, insa era despre ceva cu care eram parca totusi mai familiar de aia am indraznit si am si reusit sa ma exprim concis), dar chiar si asa tot nu am inteles nimica si mai ales ce legatura avea petronelita cu poza motanului de mai sus, care mie mi se pare un Motan Incaltat oarecare, chiar daca are poate alte haine decat cele posibil inital descrise de dl Giovanni Francesco Straparola in anul cca 1550.

    Decat daca poate asa ff vag se incerca sa se gaseasca vreo similitudine cu vremurile primei mentiuni scrise a Motanului Incaltat, in care devenise la moda discutia despre mobilitatea sociala a noii burghezii, plus fusese inventat si cultul personalitatii, (pe UE, desigur, ca in alte parti probabil exista mai de mult), dar chiar si asa, orice similitudini mi se pare totusi cam exagerate. Si tot nu inteleg care e ideea din articolul principal, si cine e Camelia. E cineva important pt istoria basmelor din UE (sau Eurasia) ?

    1. P.S. Sper ca nu am jignit pe nimeni, ca am impresia ca am mai facut o boacana cand am zis despre un blogger chiar celebru ca mi se parea ca prezinta o perspectiva imperial otomana a francofiliei. Adica sunt total de acord ca bloggerii sa se promoveze unii pe altii, sau chiar sa si rivalizeze, daca le face placere sau daca au interes. Eu sunt cam dezorientat zilele astea ca am inceput sa studiez mai serios lb germana si incerc sa alcatuiesc scurte povestiri mnemonice pt a nu ma incurca in diverse chestii mici insa de o importanta covarsitoare pt a evita viitoare posibile conflicte in UE, ca asta ar mai lipsi sa se dea vina pe mine ca a izbucnit un al 3lea razboi mondial. Am inceput prin a studia cultura germana, in care intrebarea Cine sunt eu ? suna a Unde si de fapt in care din cosurile de gunoi ma aflu tocmai eu ? Plus conjugarea verbului a deveni, Eu devin o fereastra larg deschisa catre o pajiste, Tu devii un mic carnacior in fata ochilor mei, Dvs (politicos) sunteti pe cale de a deveni intreaga mea lume, El este in mod destul de clar un ciudat, We are the world, Voi duceti-va invartindu-va din fata ochilor mei, Ei de fapt sunt si ei o lume intreaga totusi pana la urma, in concluzie…etc…mai am o gramada de tabele sau tablouri de acest gen in cap ! Si nu stiu decat vreo 10 cuvinte plus sa conjug doar la prezent ! Abia astept sa vina vorba despre istorie, cat despre viitor, cred ca voi deveni in stare sa incep sa scriu SF chiar eu, nu numai sa-l inteleg si sa-l apreciez mai bine ! Cat despre relatia dintre femei si altii, mai ales voi sau ei, unii aia altiii, ei, zau, e demna de diverse scenarii de filme porno chiar ff palpitante !)

      1. Nu, privitor la intamplarea anterioara, suntem cu totii de acord ca orice absolvent de filologie (adica si Margot) poate fi usor asemuit unui Ienicer.
        Ha! Altul in soc postraumatic dupa initierea studiului limbii germane. Doamne ce bine ca mi-a fost bagata pe gat de mic cand nici nu stiam ce se intampla si nici nu se puteau decela efectele invatarii de cele ale tacanelii specifice varstei!

    2. Am vazut ca ai recuperat :D. Ai scris o groaza, doamna in chestiune ti-a zis ca latrii, si apoi ai lasat ceva cam pe la 5000 de cuvinte 😀
      Camelia e psi, doamna cu cele 12 cuvinte cuvinte cu care trebuie scris un text.
      Ideea articolului principal e daca e bine sau nu sa fii comparat cu poza din articol.

      1. Daca poza se potriveste textului este BINE, indiferent daca textul plus poza sunt mai omagiale sau mai critice, pt ca este bine dpdv educativ atat pt tine dar mai ales pt societate. Tocmai cam despre asta de fapt incercasem sa comentez si sub articolul Lupu, desi nu ar fi trebuit sa ma bag in mijlocul unei campanii mediatice electorale, insa efectiv nu am rezistat, mai ales ca ma frapase enuntul Lupu ca scriitorii de lit de sec 20 (mai ales aia premiatii mentionati) ar „inventa lumi”, (desi s-a dovedit o eroare de traducere, nu ceva serios, plus a fost si vina mea pt ca nu am stat sa citesc alte articole de blog Lupu astfel inca macar sa stiu cati ani are. Ca totusi adica e posibil sa fie inca in formare, atat ca cititor cat chiar si ca posibil scriitor sau promoter literar sau chiar critic literar, nu doar inca un simplu blogger de salon oarecare care nu are intentia de a depasi cercul acelui salon sau are intentie mai degraba de socializare comuna decat de asociere cu lumea literaturii, caz in care chiar nu conteaza ce poze, carti, sau ziare ii plac, si de ce ii plac sau ce crede despre ele.. ca asa si eu de ex prefer copertile in relatia mea personala cu lumea publicisticii, sau daca e sa citesc articole de critica literara o fac la nivel de relaxare escapista fetishista, gen ca si cum as rasfoi reviste porno la nivel consumator oarecare burghez, nu cu intentie sau interese/motivatii autentic
        scolastice sau profesionale).

        In cazul tau, nu am vazut vreo legatura
        intre chiar textul de pe ilustratie (legat
        de dorinta de a capata baclavale si arhaismul sau regionalismul „Poci”) si
        imaginea acelui motan care parea sa reprezinte un Motan Incaltat oarecare. Nu am inteles nici din articolul tau de
        ce fusesesi anxios si nu stiai daca e
        bine sau rau sa iti trimita Psi omagii
        obscure artistice pe Facebook, ca doar e clar ca Psi se exprima obscur asa ca stil de comunicare plus ca ii plac pisicile, deci era un simplu salut oarecare. Deci per total nu e de bine pt
        ca nu cred ca a fost educativ plus mi-a creat anxietate, plus sentimente de vinovatie ca tocmai scrisesem pe undeva in public ca mie nu mi-a placut asa de mult Motanul Incaltat, (drept care m-am simtit obligat pt eventualul tineret cititor sa mentionez si numele propriu Straparola plus sa comentez si
        pe blogul Lupu…zau, mi-am depasit atributiile in mod chiar necugetat…deci NU a fost de bine.)

        1. Din extremul putin timp petrecut pe blogul Lupu (peste jumatate din care ti-am citit comentariile tale) eu zic ca autoarea e tanti adica nu foarte juna (probabil >25 de ani) si ca da, as zice ca are pretentii literare la nivelul de nuvele/roman comercial. Am citit prea putin ca sa-mi dau seama daca vrea sa epateze, e critica, e simpatica sau alte detalii. Mi se pare nitel prea defensiva, dar asta si probabil fiindca e agresata de diversi (desi nah, cum se expune constient la genul asta de treburi, o fi chiar si meritat).
          Pai nu eu am facut poza aia + textul aferent. Si nici Psi. Provine de pe o pagina FB la misto despre vechii boieri romani. Cu poze si mai ales texte in limbaj de pe vremea fanariotilor. Asocierea mea cu poza a pornit de la faptul ca eu cand scriu liber si trebuie sa si raspund rapid (gen interpelare pe FB) am o romana mai ciudata si mai arhaica, care cred ca e sursa de umor pentru interlocutori. Pe blog e mai putin evident cum am timp sa corectez si schimb cand nu-mi suna in spiritul limbii romane. Insa, pe FB, unde viteza de reactie intr-o discutie in scris conteaza, fac greseli multe, constructii care in romana sunt considerate arhaice si folosesc arhaisme fiindca multe isi au radacina in cuvinte rusesti inca actuale si imi vin mie mai natural. Pe scurt, uneori scriu ca motanul ala. Evident ca au mai fost si alte motive pentru asociere (de exemplu am un costum similar cu jivina in chestiune). Paros nu-s.

        2. Aoleu ! Si Lupu e scriitor publicat plus jurnalist profesionist (cica a scris si pt Playboy- varianta de lb romana) ! Zau, de unde sa stiu eu ca stia sunt VIPi profesionisti ?! Ca nu am eu nici o treaba sa ma invart in cercuri sociale de nivelul asta, sau sa comentez pe blogurile lor profesioniste ca si cum m-as trage de sireturi cu ei…zau, ar fi ca si cum m-as duce sa comentez pe un eventual blog al dlui Stephen King si sa-i mai tin si o mica prelegere de 6000 de
          cuvinte inspirata din wikipedia
          despre literatura dlui Charles
          Perrault ! Dar asta e…zau, ce inseamna sa nu te pricepi la medii sociale…ca daca eram atent re cine era Lupu imediat categoriseam blogul la promo/publicistica literatura si nu mai pierdeam timpul…credeam ca e cineva comun contemporan cel mult gen iubitor amator de literatura si fan general al mme
          de Stael. Dar astia sunt producatori profesionisti autentici de content postmodern, plus jurnalisti profesionisti, (care rediscuta sec 19 al literaturii si jurnalisticii imbinate de lb romana
          la moduri de-a dreptul serioase), nu asa gen blogger de jucarie consumator comun ! Zau, era gata gata sa imi pierd impartialitatea…e ceva cu care efectiv nu ma pot obisnui…cred ca sunt prea rigid absolutist, asta e problema, zau, eu clar as fi avut dificultati la vremea de tranzitie post Revolutionara franceza…desi desigur ca nu as fi fost nici membru de club sau partid, nici aristocrat cu rang inalt, cel mult un functionar oarecare care a avut o data ocazia de a-l vedea total intamplator pe cineva gen dl Jean Valjean trecand adus prin fata mea dupa ce furase
          argintaria…si dupa aia mai tarziu am citit intr-o carte despre el…si chiar m-as fi minunat ca exista un autor asa de talentat care sa fi stiut sa-l descrie, (chiar si daca oarecum clar usor exagerat de politic romantic socialist-realist). Zau, chiar citisem recent un articol de critica de filme intr-un ziar danez in care am avut uimirea sa vad realismul socialist chiar sincer ff inalt omagiat…insa uitasem ca fusese vorba de cel al sec 19, ma gandisem la cel mai familiar noua de secol 20, azi deja ajuns comic kitsch…insa de clasici e mai greu sa faci misto, chiar este. Mie cel putin imi este greu, insa probabil pt ca nu sunt adecvat educat re stilul grec antic de la vremea dl Aristofan…e vina mea ca sunt incult, pe bune…de aia si fac gafe sociale plus de multe ori ajung sa ma mir ca vitelul la poarta noua. Efectiv sunt total dar total tufa re perspetiva istorica culturala legata si de istoria artelor cf clasificarile germane de sec 19…sper sa remediez dupa ce mai avansez in lb germana.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s