Povestea unui esec culinar in lant

Prin gratia patriei mama, ziele astea am parte de o tabara bucolica prelungita, cu ursuleti, ofiteri, drone si pioleti. Ca orice all-inclusive respectabil, oferta culinara e convergenta, adicatelea monotona si marginita (daca n-ati inteles gluma sunteti fericit, direct in rai ajungeti). Pe scurt contine o mocirla (definita ulterior prin vot popular ca pilaf) cu membrul inferior al unei, probabil, zburatoare. Eu despre acesta din urma vreau sa vorbesc. Sursa minusculului membru (de aici incolo numit inadecvat, dar ilustrativ, „pulpa”) face inca obiectul dezbaterilor publice. Variantele cele mai populare sunt: (1) avort spontan, (2) un nou nod evolutiv, (3) e de broasca, bah! (4) Japonia.

In afara dimensiunilor, o alta caracteristica a pulpei este lipsa carnii de pe tibie. Adica, dupa pulpa aia de popou de pasarica, vine o zona descarnata, finalizata intr-un zgarci noduros. Cum mai greu cu pozele in perioada asta, m-am hotarat sa va ilustrez pentru o mai buna intelegere. Iaca:

0

 

Mie chestia asta (osu’) initial mi-a produs o crampa cumplita, amindu-mi de un alt hoit asemanator (desi mult mai mare), primit pe vremea cand, aflat fiind cu nevasta-mea la Roscoff (Franta, nu Rusia, daca ati crezut ca Rusia din nou tot in Rai ajungeti) am facut greseala sa poposim la unul dintre cele doua stabilimente culinare posesoare de stea Mish’lin ale comunei. Evident, asemanarea dintre confiu’ frantuzului si pulpa nationala se rezuma doar la descarnare fiindca sigur gobaia sovietica nu e ceva atat de nobil precum rata. Cum eu nu sufar singur, am prezentat problema Kadiei, expertul in biologice-culinare. Care a concluzionat scurt: „sunt prea facute”. Urmat imediat de solutia: „da’ baieti, de ce nu le luati si faceti voi?!”. Sau poate totusi a zis „le cereti”. Eu insa am retinut prima varianta.

Asadar am racolat adepti si, dupa stingere, am purces impreuna cu un superior ierarhic si un coleg la obtinerea materiei prime. Ajunsi acolo am constatat ca n-am fost primii cu asa initiativa, fiindca am dat peste o usa ca de bunker atomic si ferestre ferecate. Dupa vreun sfert de ceas in care eu si colegu’ ne-am opintit plini de entuziasm, foame si speranta in usa, sefu’ s-a sculat de jos de unde ii trimitea exei din dotare sms-uri porcoase, ne-a intrebat tatos daca ne-am jucat suficient, a scos calm o cheie si ne-a deschis calea spre Paradis. Ca mine trebuie sa se fi simtit si Gandalf la Moria, doar ca eu am gandit si de mortiimamiilui. Mama sefului. O mare doamna dealtfel.

Prima constatare a fost ca Paradisul e inghetat. Bocna. Ca si pulpele dintrinsul. In pachete de la 50 de kg in sus. A doua constatare a fost ca sobolanii artici au blana mai lunga si nu, nu mananca pulpe (cu concluzia ca cine e deshtept, e deshtept!).

1

 

Treburile astea n-au invins insa foamea, asadar am luat niste mostre in carca, am incuiat responsabil usa si ne-am dus intr-un loc care sa permite dezghetul (nu, n-am folosit ca-n desen, e exagerare poetica, da’ zau de nu ar fi fost o idee buna).

2

3

O zi mai incolo, cand pulpele au trecut din starea solida in aia gelatinoasa, am constatat ca lipsa carnii e fie genetica, fie cauzata de anorexie, dar categoric nu e pricinuita de o eroare de gospodaca.

4

5

Evident ca ne-a pus dracu’ si am urmat si a doua parte a indemnului, adica aia cu gatitul (ridichiile din imagine sunt strict pentru o reprezentare grafica familiara, noi am folosit un fel de napi de o forma atat de obscura ca nu m-am riscat sa-i desenez).

6

Am tocat napi si icnit (silentios) iar cam o ora si ceva mai incolo am obtinut, alchemic, cel mai solid pui din istoria umanitatii. Rezistent la bombardament atomic, scut fizic anti-racheta, armura de crucisator. Cand cade pe jos face zdrang.

7

Parerea sefului e ca gobaia probabil sa fie cocosel de ala mic-mic. Da’ unul foarte-foarte batran.

Eu mi-o inchipui asa:8

Are cineva reteta de asa ceva?

Altfel, noi aplicam solutia de diversificare culinara ilustrata in poza de mai jos:9b

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: